Orăștie (jud. Hunedoara) este unul dintre acele orașe pe lângă care ai putea trece ușor… dacă nu știi ce ascunde. Situat în apropierea vechilor cetăți dacice din Munții Orăștiei, orașul îmbină discret istoria medievală cu influențe culturale diverse și câteva surprize interesante pentru cei care aleg să-l descopere la pas. De la fortificații și biserici cu arhitectură aparte, până la muzee și monumente mai puțin cunoscute, Orăștie merită o oprire chiar și pentru câteva ore. Iată câteva dintre obiectivele pe care nu ar trebui să le ratezi.

Dacă vrei să descoperi Orăștie la pas, cu detalii, povești și multe opriri pe traseu, am povestit pe larg experiența noastră într-un articol separat aici. Este genul de plimbare în care descoperi mult mai mult decât obiectivele în sine.

1. Cetatea Orăștie

Cetatea Orăștie (Cetatea medievală Broos) este unul dintre cele mai importante repere istorice ale orașului, cu o evoluție ce se întinde pe mai multe secole. Primele forme de apărare datează din secolul al X-lea, când aici exista o incintă simplă din lemn și pământ. Ulterior, în secolul al XII-lea, apar construcții din piatră precum Capela Rotondă și Turnul Donjon, iar după colonizarea sașilor este ridicată și o biserică parohială romanică.

După invazia tătară din 1241–1242, cetatea este refăcută din piatră, într-o formă patrulateră, devenind un exemplu tipic de biserică fortificată din sudul Transilvaniei. Dezvoltarea economică a orașului începând cu secolul al XIV-lea a contribuit la consolidarea ansamblului, care astăzi păstrează încă atmosfera medievală.

Cetatea a fost recent restaurată (inaugurarea oficială și finalizarea restaurării au avut loc în august 2025), iar în prezent poate fi vizitată, inclusiv accesul în unele turnuri. În interiorul Bastionului Porții de Vest se află și o tiparniță funcțională de tip Gutenberg similară celei cu ajutorul căreia s-a tipărit Palia, prima traducere românească a Vechiului Testament.

În incinta cetății se află atât o biserică medievală, datând din jurul anului 1200, cât și o biserică evanghelică (luterană) mai recentă, construită în prima jumătate a secolului al XIX-lea, în jurul anilor 1820–1830. Din păcate, accesul în biserici este limitat: biserica luterană poate fi vizitată doar dacă întâmplător persoana care se ocupă de curățenie este prezentă, iar biserica reformată-calvină (cea medievală) poate fi vizitată duminica după slujbă cât persoana cu cheia încă este prezentă (teoretic slujba se desfășoară între orele 10:00 – 11:00).

Cetatea Orăștie este deschisă de luni – vineri între orele 10:00 – 18:00 (între 1 octombrie –31 martie) și între orele 10:00 – 21:00 (între 1 aprilie – 30 martie). Prețul unui bilet este de 10 RON/adult și 5 RON/copii peste 6 ani, elevi și pensionari.

Poți verifica programul de vizitare și prețul biletelor aici.

2. Catedrala ortodoxă Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil

La începutul secolului al XX-lea, Orăștie se afla încă sub dominație austro-ungară, iar românii, deși majoritari, nu dispuneau de o biserică ortodoxă reprezentativă, de dimensiuni și vizibilitate comparabile cu cele ale comunităților săsești și maghiare.

Astfel, Preotul Protopop Ioan Moţa, împreună cu edilii şi locuitorii urbei, încep la 1925 srângerea de fonduri pentru construcția unei biserici monumentale în centrul orașului Orăștie. În anul 1936 se pune piatra de temelie a bisericii, iar 3 ani mai târziu, în 1939, este finalizată construcția acesteia.

Construcția bisericii a fost realizată de către firma de construcţii “Întreprinderile Ing. Tiberiu Eremie” din Bucureşti după planurile arhitectului George Cristinel. Pentru construcție s-a folosit cărămida refractară de la Sântimbru (jud. Alba) şi beton armat, iar tencuiala este executată în terasit.

Biserica se remarcă printr-o arhitectură unică, rezultată din îmbinarea stilurilor romanic, gotic și bizantin. Un element distinctiv îl reprezintă turnul clopotniță, realizat într-o formă apropiată de campanilele venețiene (=turnuri clopotniță), dar cu influențe gotice.

Cupola bisericii este inspirată de cea a Catedralei Sfânta Sofia din Istanbul, fiind realizată în stil bizantin și susținută de patru piloni principali, împreună cu arcuri de legătură din fier-beton. Pridvorul este realizat în stil brâncovenesc, completând armonios diversitatea stilistică a construcției.

Între anii 1940-1942 are loc pictarea bisericii în stil neobizantin, în tehnică frescă, de către pictorul Dimitrie Belisare, din Bucureşti. Între anii 2000-2001, Ioan Preduț din Orăștie reface, tot în stil bizantin, pictura din pridvor și pronaos.

Tot între anii 1940-1942, au fost realizate iconostasul, candelabrul și scaunele de către sculptorul Anghel Dima din București. Iconostasul și scaunele au fost realizate din lemn de tei alb, nuc şi paltin, iar candelabrul a fost realizat din lemn de tei alb şi fier forjat.

Poleirea iconostasului şi a candelabrului cu şlagmetal (= aliaj metalic subțire, de obicei cupru + zinc, care imită foița de aur și care se folosește la decorare) a fost realizată de către poleitorul Dimitrie Rădulescu.

Pictura și sculptura bisericii înfățișează frecvent păuni ca simbol al lui Iisus Hristos. Păunul este întotdeauna reprezentat cu penele îndreptate în jos, semn al umilinței și al jertfirii.

Biserica are 5 clopote turnate în bronz la Sibiu, în anul 1939. În anul 2023, clopotele au fost restaurate și automatizate. Biserica mai este înzestrată şi cu două toace, una de lemn şi cealaltă, mai mică, de fier.

În Biserica din Orăștie se păstrează părticele din moaștele a trei sfinți importanți pentru comunitate: Sfântul Cuvios Antonie de la Iezerul Vâlcii, oferit în 2012 de Î.P.S. Gherasim Cristea, a cărui zi de cinstire (23 noiembrie) coincide cu ziua de prohodire a preotului ctitor Ioan Moța; Sfântul Ierarh Ambrozie de Mediolan, primit în 2014 de la Arhiepiscopia Romano-Catolică din Milano, ocrotitorul stuparilor, albinelor, elevilor și studenților și legat istoric de denumirea orașului în secolul XVI, Broos; și Sfântul Ierarh Andrei Șaguna, oferit în 2015 de Î.P.S. Laurențiu Streza, care a sprijinit vechea biserică și școala din apropiere, “Școala Poporală”.

Sfințirea bisericii are loc la data de 2 septembrie 1945 de către I.P.S. Nicolae Bălan, Mitropolitul Ardealului, înconjurat de un sobor de 32 de preoţi.

Catedrala ortodoxă Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil poate fi vizitată gratuit în timpul zilei, în funcție de programul slujbelor, neavând un orar turistic fix. Programul slujbelor este afișat la intrarea în lăcașul de cult.

3. Muzeul de Etnografie și Artă Populară

În prezent, muzeul găzduiește doar o expoziție temporară, amenajată sub un acoperiș de tablă, deoarece clădirea principală este afectată și folosită ca depozit pentru alte expoziții. Conform informațiilor oferite de ghidul muzeului, colecțiile vor fi mutate în curând într-o clădire nou renovată, situată lângă cetate. De asemenea, în perioadele de temperaturi extreme, foarte cald sau foarte rece, sunt expuse doar fotografii ale obiectelor, pentru a preveni deteriorarea exponatelor.

Obiectele expuse în prezent fac parte din industria casnică textilă hunedoreană.

Muzeul de Enografie și Artă Populară Orăștie este deschis de marți-duminică (luni închis) la prețul de 5 RON / persoană peste 6 ani.

4. Monumentul “Izvorul de aur al dacilor, cu stindard-lup”

Lupul dacic din Orăștie este un monument unicat în România ce impresionează prin formă și dimensiuni.

Monumentul are o înălțime de 8 m, iar în partea superioară se află stindardul dacic. Capul de lup are o lungime de 1,2 m, iar trupul de dragon are o lungime de 5,5 m.

Statuia este realizată din bronz, pe schelet metalic, de către sculptorul orăștian Nicolae Adam. Pietrele aflate la baza monumentului au conținut aurifer și provin dintr-o carieră din Munții Apuseni.

5. Mozaicul “Burebista și epoca sa”

Mozaicul “Burebista și epoca sa” este unul dintre cele mai interesante detalii pe care le poți descoperi în centrul orașului Orăștie, dar pe care mulți îl trec cu vederea. Lucrarea este amplasată pe fațada laterală a unui bloc cu 3 etaje din zona centrală (Strada Armatei) și reprezintă una dintre cele mai mari compoziții de artă murală din Orăștie.

Mozaicul a fost realizat de artistul plastic Aurel Nedel cu ajutorul lui Vladimir Nedel (unul dintre fii săi), Valentin Lădar (fost elev și apoi fin al maestrului) și Florin Stoiciu (un alt student al maestrului).

Lucrarea măsoară 130 de metri pătrați și a fost realizată în anul 1988 cu plăci de gresie cu dimensiunea de 10×20 cm. Plăcile ceramice au fost smălțuite și colorate printr-un proces complex, care a durat aproximativ o lună și jumătate, fiind necesare numeroase teste pentru obținerea culorilor finale. Ulterior, acestea au fost arse în cuptor și acoperite cu straturi de email. Montajul a fost realizat de o echipă de muncitori sași de la IGO (Întreprinderea de Gospodărire Orășenească) Orăștie, iar după peste 35 de ani, nicio placă nu s-a desprins.

Orăștie este unul dintre acele orașe care își dezvăluie farmecul treptat. Dacă îi acorzi puțin timp și îl descoperi la pas, vei găsi locuri cu istorie, detalii interesante și colțuri liniștite care merită explorate. Fie că ajungi aici în drum spre cetățile dacice sau alegi să faci o oprire dedicată, orașul are mai multe de oferit decât pare la prima vedere.

Dacă vrei să descoperi și alte detalii mai puțin cunoscute — statui, clădiri interesante și locuri pe care le-am observat la pas — urmează un articol mai amplu dedicat Orăștiei.

În Orăștie, noi am ales să ne cazăm la Pensiunea Roșu. Recunosc că am avut ceva emoții la început, mai ales că în lunile de primăvară și toamnă multe pensiuni fac economie la încălzire, iar confortul poate avea de suferit. Din fericire, aici nu a fost deloc cazul.

Am găsit o cameră spațioasă, foarte curată și bine întreținută, iar temperatura a fost perfectă pe toată durata șederii. Am avut atât căldură, cât și apă caldă fără probleme, ceea ce a făcut ca experiența să fie una relaxantă, exact cum ne doream după o zi de explorat.

Pensiunea dispune și de piscină, ideală pentru lunile de vară, precum și de zonă de grătar, însă noi nu am apucat să le folosim în timpul șederii.

Pentru camera noastră de 1 pat dublu și 2 paturi single, noi am plătit 331 lei /noapte (martie 2026).

Dacă te interesează alt tip de cazare poți căuta pe Booking.com ceva să ți se potrivească.

Acest articol conține linkuri de afiliat. Dacă faci o achiziție prin ele, eu pot primi un comision, fără costuri suplimentare pentru tine.