Fortăreața Madara este situată la altitudinea de 368m, pe Platoul Madara din cadrul Parcului Național Istoric și Arheologic Madara, Provincia Shumen, Bulgaria.

Cu o poziție strategică excelentă, fortăreața ar fi fost constuită cândva în secolele II – III î.Hr. de către traci și folosită ulterior de către romani.

Hanul Asparuh (întemeietorului Primului Imperiu Bulgar și han între anii 681-701), a restaurat zidurile existente de pe vremea tracilor și a romanilor, le-a extins, iar pe alocuri le-a înălțat, și a folosit fortăreața pentru a păzi drumul ce ducea la capitala din acele vremuri, Pliska.

Fortăreața are o formă triunghiulară, mărginită spre sud și vest de stâncile abrupte de 100m înălțime pe care se află sculptat și călărețul de la Madara, iar la nord și est de ziduri de apărare.

Zidul de nord are o lungime de 97,50m și apăra cea mai vulnerabilă parte a fortăreței. Pe acest zid de apărare se afla intrarea principală în fortăreață. Această poartă se afla aproximativ la mijlocul zidului, avea o lățime de 3,12m și era flancată de două turnuri puternice de apărare de formă pentagonală. Intrarea principală prezenta la exterior o poartă culisantă pe verticală, iar la interior o ușă dublă.

Zidul de est are o lungime de 140m și prezintă 2 mici porți de acces. Acest zid continuă până la marginea stâncilor și era mai greu accesibil, comparativ cu zidul nordic, datorită văii din fața sa.

Colțul de nord-est al Fortăreței Madara era întărit cu un turn de formă rectangulară.

Ce-a de-a treia latură a fortăreței, reprezentată de stâncile abrupte, are o lungime de 180m.

Zidurile fortăreței sunt realizate din blocuri de piatră bine lucrate ce s-au păstrat până la înălțimea de 1,8 – 2,2m. Blocurile de piatră sunt lipite cu mortar și pietricele mici, iar unele dintre ele ating și lungimea de 1m. Zidurile și turnurile fortăreței, în funcție de accesibilitatea locului, au grosimi cuprinse între 1,8 și 3,5m. Se presupune că zidurile fortăreței aveau un parapet crenelat datorită faptului că, în unele locuri, de-a lungul zidurilor, se pot observa scări de acces la o posibilă platformă.

La interiorul fortăreței au fost descoperite ruinele unor clădiri cu o singură cameră și o biserică. Lângă intrarea principală în fortăreață, lipite de zid, s-au descoperit fundațiile unei clădiri mai mari, de dimensiune aproximativă 14x8m, ce se presupune că ar fi fost cazarma.

La est de cazarmă se află biserica cu 2 intrări și care are un naos cu o singură absidă și niciun pronaos.

Lângă zidul de est se află fundațiile unei clădiri mai mici posibil o cazarmă mai mică.

Fortăreața de la Madara și-a deservit rolul în timpul Primului și celui de-al Doilea Imperiu Bulgar. În anul 1388, fortăreața este cucerită de otomani. Există o lipsă de informații istorice din perioada ocupației otomane, dar se presupune că Fortăreața Madara a fost folosită în același scop, dar de către otomani. În timpul ocupației otomane, se presupune că numele de Matora menționat în unele scrieri, face referire la Fortăreața Madara.

La Parcul Național Istoric și Arheologic Madara se ajunge ușor cu ajutorul GoogleMaps prin introducerea pinului către “Madara Horseman”, “Madara Fortress” sau “Madara National Historical and Archaeological Park”. Din parcarea unde te lasă GPS-ul, se ajunge la fortăreață parcurgând un traseu spectaculos printre stâncile parcului național.

Traseul până la fortăreață este destul de solicitant constând în urcarea 386 de trepte până în vârful stâncilor. Noi am parcurs acest traseu dus-întors în aproximativ 4 ore, dar am avut cu noi fetița de 5 ani și băiețelul de 2 ani care au mers singuri, fără să fie luați în brațe. În vârful stâncilor am văzut și urme de drum forestier, deci probabil mai este și un alt traseu mai puțin solicitant. Am văzut un drum pe partea stângă, înainte de parcare, ce avea barieră și presupun că acela ar fi începutul celui de-al doilea traseu spre fortăreață.

După ce se ajunge în vârful stâncilor traseul este ușor și continuă la loc drept până la zidurile fortăreței. După efortul depus la urcatul treptelor, este foarte revigorant să te plimbi la pas lejer printre floricele 😍. Am văzut iriși pitici galbeni, viorele și orhidee.

Din păcate, la fortăreață vei găsi o singură pancartă informativă și rămâne să identifici tu ce e cu zidurile alea de le vezi. Vizitând ruinele a mai multor fortărețe, nouă ne-a fost ușor să identificăm biserica și turnurile de poartă și de colț, dar cam atât. Biserica ar trebui să fie evidentă și pentru tine datorită iconițelor și monedelor din fostul altar 😊. Acum, când scriu acest articol, văd că cele 2 fundații ce le-am văzut lângă ziduri este posibil să fi fost ale unor cazarme.

Din întâmplare am dat și peste fundațiile unei clădiri de locuit, ascunse printre bălării și copaci. Fiind înaltă iarba, nu am explorat mai mult din platou nevrând să dau peste vreun șarpe.

Mergând de-a lungul zidului de est, după clădirea mică de lângă ziduri, am văzut un mic indicator spre “The secret path” (“calea secretă”). Ne-am gândit să urmăm puțin această cale să vedem unde ne duce.

Am pășit pe mica ieșire din fortăreață și am dat de alte peisaje superbe 😍. Eu și Victor am mers pe rând până la marginea stâncii nevrând să riscăm ceva cu copiii.

Spre stânga am văzut cărarea marcată cu bandă roșie și am decis să mergem puțin să vedem ce e atât de secret la ea. Am urmat cărarea până am ajuns la o răscruce cu indicator în bulgară. Nu am înțeles ce scrie, dar am înțeles 40 ‘, adică 40 de minute de mers de oameni fără copii. Cum deja era aproape ora 15:00, am zis că nu ne riscăm să mergem 1 oră dus și 1 oră întors și ne-am întors la fortăreață. Deci “The secret path” a rămas secretă pentru noi 😅.

Am intrat în fortăreață și am mai aruncat o ultimă privire la stâncile din fața noastră, iar apoi am decis să ne îndreptăm spre mașină pentru că voiam să vizităm și peșterile din stânci.

Am mai luat o scurtă pauză înainte de coborârea celor 386 de trepte, care mie mi-au părut cu mult mai multe. Cu 2 copii mici cu mine, să număr treptele a fost ultima mea grijă 😅.

Parcul Național Istoric și Arheologic Madara este deschis pentru vizite între orele 8:30–19:00 în timpul verii și între orele 8:30–16:00 în timpul iernii deși nu am văzut cum ți s-ar putea restricționa accesul neexistând nici un gard sau barieră. Prețul unui bilet, la 1 mai 2023, era de 4,5 leva/adult. Deși nu am văzut pe nimeni să controleze biletele, te încurajez să achiți această taxă deoarece acele bănci și coșuri de gunoi trebuie întreținute cu ceva bani.

Lângă parcare există mai multe magazine de suveniruri și mese unde să iei prânzul (sau o cină devreme ca în cazul nostru 😅). Lângă muzeu există și un izvor de apă de unde poți să îți umpli sticlele în mod gratuit.

Nu uita să-ți iei încălțăminte adecvată pentru a nu aluneca, pălărie (sau șapcă) și apă multă.