Călărețul din Madara (bulg: Мадарски конник, Madarski konnik), Provincia Shumen, Bulgaria, este singurul relief de stâncă din Europa datat în Evul Mediu timpuriu, motiv pentru care, în anul 1979 a fost înscris pe lista Patrimoniului UNESCO.

Sculptura în piatră face parte din Parcul Național Istoric și Arheologic Madara, a fost realizată în preajma anului 710 d.Hr. și reprezintă o scenă de vânătoare. În plan central se poate observa un călăreț ce are înfățișat la picioare un leu. În spatele călărețului se poate distinge clar figura unui câine de vânătoare, iar în fața călărețului figura unui vultur. Călărețul pare a purta o haină lungă până la genunchi și stă într-o șa cu spătar înalt și cu piciorul înfipt în etrier. În mâna dreapta pare a fi reprezentată o suliță, cât despre mâna stângă părerile sunt împărțite, datorită faptului că sculptura a fost puternic erodată de factorii de mediu. Unii oameni de știință afirmă că în mâna stângă a călărețului ar fi un ulcior de vin, pe când alții afirmă că ar fi un corn de vânătoare sau chiar hățurile calului.

Scena de vânătoare este reprezentată în mărime naturală având o înălțime de 2,6m și o lățime la bază de 3,1m și reprezintă simbolic o victorie militară. Sculptura a fost realizată la o înălțime de 23m într-un perete de stâncă de 100m înălțime.

Împrejurul scenei de vânătoare se pot observa 3 inscripții în limba greacă scrise cu litere grecești. Prima inscripție, situată în partea superioară, în fața călărețului, datează din vremea hanului Tervel (ce a condus Primul Imperiu Bulgar între 701-717) și vorbește despre ajutorul oferit de han Împăratului Iustinian al II-lea în recâștigarea tronului de la Constantinopol. A doua inscripție este situată în partea stângă a sculpturii, sub călăreț, și datează din vremea hanului Kormisosh (han al Bulgariei în jurul anului 756). Această inscripție vorbește despre relațiile bulgaro-bizantine și despre impozitele plătite Bulgariei de către Bizanț la acea vreme. Ce-a de-a treia inscripție, situată în partea dreaptă jos, datează din vremea hanului Omurtag (han al Primului Imperiu Bulgar între 814-831) și se referă din nou la relațiile bulgaro-bizantine. Aceste 3 inscripții în piatră sunt considerate, până la ora actuală, cele mai vechi scrieri oficiale din Bulgaria.

Basorelieful de la Madara a fost pentru prima dată menționat de către călătorul armean Hugas Indjedzhikianw care, în perioada 1792-1809, a cutreierat ținuturile Bulgariei. Urmează menționarea sculpturii în anul 1872 de către Felix Kanitz. Kanitz a presupus că inscripțiile din jurul călărețului ar fi în limba latină. În 1884, Konstantin Irecek observă, prin binoclu, faptul că inscripțiile sunt în limba greacă, iar acest lucru a condus la ipoteza că sculptura ar fi opera tracilor. În 1895, basorelieful este studiat de pe schelă de către cercetătorul Karel Shkorpil care a ajuns la concluzia că sculptura datează din vremea primei epoci bulgare și îl înfățișează pe hanul Krum. În 1954 are loc o expediție de amploare organizată de Academia Bulgară de Științe, expediție la care la care au participat un număr mare de specialiști din diferite domenii – arheologi, istorici, arhitecți și epigrafi. (informație preluată de aici; eu nu am găsit această informație în altă parte).

Identitatea călărețului este, încă, un subiect controversat, dar majoritatea este de părere că sculptura îl înfățișează pe hanul Tervel. Există și o legendă conform căreia sculptura reprezintă un omagiu adus unui împărat roman ce vâna pe stânci și a căzut în prăpastie.

În anul 2008, Călărețul de la Madara a fost declarat simbolul global al Bulgariei.

La sculptura în piatră se poate ajunge urcând scara de aproximativ 100m ce pornește din partea stângă a casei de bilete. În fața sculpturii, la baza stâncii, sunt amenajate bănci pe care te poți odihni. Există și un panou informativ cu privire la călărețul din piatră.

În fața sculpturii se află o platformă ce poate fi accesată prin intermediul unor trepte. Datorită faptului că în fața platformei este o ușă închisă cu lacăt, mă gândesc că accesul este doar pentru oamenii de știință ce analizează sculptura.

Cum privești spre călăreț, în partea stângă pornește drumul de acces spre Fortăreața Madara, iar în partea dreaptă pornește drumul spre peșterile săpate în stâncă.

La Parcul Național Istoric și Arheologic Madara se ajunge ușor cu ajutorul GoogleMaps prin introducerea pinului către “Madara Horseman” sau “Madara National Historical and Archaeological Park”.

Sculptura în stâncă de la Madara este deschisă pentru vizite între orele 8:30–19:00 în timpul verii și între orele 8:30–16:00 în timpul iernii deși nu am văzut cum ți s-ar putea restricționa accesul neexistând nici un gard sau barieră. Prețul unui bilet, la 1 mai 2023, era de 4,5 leva/adult. Deși nu am văzut pe nimeni să controleze biletele, te încurajez să achiți această taxă deoarece acele bănci și coșuri de gunoi trebuie întreținute cu ceva bani.

Ca fapt divers, Călărețul din Madara este reprezentat pe monedele bulgărești de mică valoare emise în anii 1999 și 2000.

Alt lucru interesant este faptul că, Vârful Madara de pe insula Livingston, din Insulele Shetland de Sud din Antarctica, este botezat după situl istoric de la Madara.

Dacă ajungi la Călărețul de la Madara merită să urci stâncile pentru peisajele spectaculoase ale Parcului Național Madara, dar și pentru Fortăreața Madara.