Situl Natura 2000 ROSPA0019 – Cheile Dobrogei are o suprafață de 10.929,0 ha (10.916,0 ha după unele surse) și se află în județul Constanța pe teritoriul administrativ a mai multor localități: Cogealac – 11%, Fântânele – 6%, Grădina – 22%, Mihail Kogălniceanu – 6%, Pantelimon – 15%, Săcele – 2%, Siliştea – < 1%, Târguşor – 42%. Cheile Dobrogei au fost declarate arie protejată avifaunistică în anul 2007, iar rezervației i se suprapun și alte arii protejate precum: Rezervația Recifii Jurasici Cheia, Rezervația Gura Dobrogei, Peștera Gura Dobrogei (Monument al naturii) și Peștera “La Adam” (Monument al naturii).

Rezervația Recifii Jurasici Cheia (sau Masivul Geologic Cheia) a fost declarată arie protejată în anul 1970 de către Consiliul Popular Județean Constanța, iar prin Legea 5/2000 a fost declarată rezervație naturală de interes național.

Cheile Dobrogei sunt cele mai vechi chei ale României fiind formate din calcare jurasice (vechi de 180 milioane de ani) și cretacice (vechi de 100 de milioane de ani) depuse peste șisturi verzi cu o vechime de 2000 de milioane de ani. Peste depozitele jurasice și cretacice se găsește un strat discontinuu de loess (dex=rocă sedimentară neconsolidată, de origine eoliană, de culoare galbenă-cenușie, cu aspect poros, formată mai ales din praf silicos și argilos). Cheile Dobrogei fac parte din Dobrogea Centrală unde înălțimile dealurilor au valori medii cuprinse între 150-200m.

Calcarele din cadrul rezervației naturale reprezintă foste recife coraliere ale Mării Tethys. În cadrul rezervației naturale se întâlnesc atoli de dimensiuni mai mici (ce pot fi observați de pe marginea DJ222) sau de dimensiuni mari (“Bănuții Dobrogei”).

Atolii reprezintă învecinarea de colonii de corali. Aceste insule inelare de corali se formează în mările calde și prezintă uneori înălțimi și diametre de zeci de metri. Stâncile din Cheile Dobrogei reprezintă atoli prietrificați de-a lungul milioanelor de ani, după retragerea Mării Tethys. Atolii din Valea Cheia prezintă înălțimi de 30-50m și au formă cilindrică, de pâlnie sau potcoavă.

“Bănuții Dobrogei” reprezintă atoli de diametre mari și poartă această denumire deoarece, la o vedere aeriană, forma lor circulară lasă impresia unor monede. Noi am observat un astfel de “bănuț” privind în vale de la Mănăstirea Casian. Din păcate, abia acasă am înțeles ce am văzut, așa că “bănuțul” nu este centrat în fotografie, ci undeva în partea dreaptă.

Flora

Flora este caracteristică stepei ponto-sarmatice, compusă din stepă de loess și stepă petrofilă, dar și silvostepei cu păduri xeroterme submediteraneene.

Vegetația ierboasă din cadrul Cheilor Dobrogei este reprezentată de stepa de loess primară (cu asociații de Stipetum capillatae și Medicago minima – Festucetum valesiacae) și stepa de loess secundară (cu asociații de Botriochloetum ischaemi și Artemisio austriacae – Poëtum bulbosae). Stepa petrofilă este reprezentată prin asociații de Agropyro brandzae – Thymetum zygioidi și Sedo hillebrandtii – Polytrichum piliferum.

Arbuștii sunt reprezentați de asociații de Pruno spinosae – Crataegus rhipidophylla și Rhamnus cathartica – Jasminum fruticans.

Vegetația forestieră este reprezentată de păduri de stejar pufos (Quercus pubescens) cu cărpiniță (Carpinus orientalis) și mojdrean (Fraxinus ornus).

Silvostepa dobrogeană prezentă aici este caracterizată de alternanța pajiștilor stepice, stâncăriilor și rariștilor de pădure.

Alte plante ce pot fi observate în cadrul ariei protejate sunt: brândușa de toamnă (Colchicum fominii), bujorul de stepă (Paeonia tenuifolia), cocoșelul (Dianthus monadelphus subsp. pallens), Euphorbia nicaeensis ssp. dobrogensis, Paronychia cephalotes, clopoței (Campanula romanica), sâmbovină de Dobrogea (Celtis glabrata), șofranul de toamnă (Crocus pallasii), iarba usturoiului (Dictamnus albus), ghiocelul mare (Galanthus elwesii), mierluța (Minuartia adenotricha), (Scutellaria orientalis), gușa porumbului (Silene csereii) etc.

Fauna

Fauna este caracteristică zonei de stepă și silvostepă cu exemplare de rozătoare (șoarecele dungat de stepă – Sicista subtilis, hamster dobrogean – Mesocricetus newtoni, popândău – Spermophilus citellus), reptile (gușter dobrogean – Lacerta trilineata, șopârlă dobrogeană – Podarcis taurica, gușter comun – Lacerta viridis, balaur dobrogean – Elaphe sauromates) și amfibieni (izvorașul cu burtă roșie – Bombina bombina).

Alte mamifere ce pot fi întâlnite sunt dihorul de stepă (Mustela eversmanni), dihorul pătat (Vormela peregusna), vidra (Lutra lutra), cârtița (Talpa europaea) etc.

Dintre speciile de insecte de interes comunitar pot fi menționate: fluturele de foc al măcrișului (Lycaena dispar), lăcusta calul-dracului (Paracaloptenus caloptenoides), croitorul cenușiu (Morimus funereus), croitorul mare al stejarului (Cerambyx cerdo) și cărăbușul cu corn (Bolbelasmus unicornis).

Peșterile din arealul protejat adăpostesc și numeroase specii de chiroptere. Speciile de lilieci întâlnite sunt: liliacul cu potcoavă a lui Mehely (Rhinolophus mehelyi), liliacul mare cu potcoavă (Rhinolophus ferrumequinum), liliacul mic cu potcoavă (Rhinolophus hipposideros), liliacul comun mare (Myotis myotis), liliacul mustăcios (Myotis mystacinus), liliacul cărămiziu (Myotis emarginatus), liliacul cu aripi lungi (Miniopterus schreibersi), liliacul urecheat brun (Plecotus auritus), liliacul pitic al lui Nathusius (Pipistrellus nathusii).

Printre numeroasele specii de păsări protejate pot fi amintite speciile cuibăritoare de: pasărea ogorului (Burhinus oedicnemus), șerparul european (Circaetus gallicus), eretele sur (Circus pygargus), dumbrăveanca (Coracias garrulus), ciocârlia de stepă (Melanocorypha calandra), ciocârlia de stol (Calandrella brachydactyla) și fâsa de câmp (Anthus campestris).

Rezervația avifaunistică este importantă pentru perioada de iernat a gâștei cu gât roșu (Branta ruficollis).

Alte specii de păsări ce pot fi întâlnite sunt: pupăza (Upupa epops), prepelița (Coturnix coturnix), uliul cu picioare scurte (Accipiter brevipes), ciocârlia de câmp (Alauda arvensis), pescărașul albastru (Alcedo atthis), acvila de câmp (Aquila heliaca), buha (Bubo bubo), acvila țipătoare mică (Aquila pomarina), șoimul de iarnă (Falco columbarius), șoimul călător (Falco peregrinus), pietrarul răsăritean (Oenanthe isabellina), pietrarul sur (Oenanthe oenanthe) etc.

Imaginile din acest articol sunt din Valea Cheia străbătută de DJ222, iar pe GoogleMaps găsești ca pini “Cheile Dobrogei” și “drum Cheile Dobrogei”.

Cheile Dobrogei erau de ceva timp pe “to see” list, dar când am văzut niște poze făcute de un unchi de-al lui Victor, am zis că trebuie neapărat să ajungem curând în zonă 😊. Poate pentru mulți sunt doar niște cataroaie pe marginea drumului, dar noi ne bucurăm mult să petrecem timp în natură. Plus că am avut și “bafta” să nu dăm de grătarele tipice românilor așa că ne-am putut bucura de frumusețea naturii fără acompaniament de manele 🙃.

Rocile calcaroase ale Podișului Casimcei au permis dezvoltarea în partea sa sud-estică a fenomenelor carstice reprezentate prin lapiezuri, doline și peșteri de mici dimensiuni. În Valea Casimcei există o serie de peșteri dintre care 15 ar fi mai importante. Dintre aceste peșteri pot fi menționate: Peștera Liliecilor de la Gura Dobrogei, Peștera “La Adam”, Peștera Adăpostul Rândunelelor, Peștera de la Mireasa, Peștera Babei, Peștera de la Cariera Nouă, Peștera de la Ghilingic (Bordeiul de Piatră) și Peștera de la Casian.

În cele două peșteri declarate monumente ale naturii (Peștera liliecilor și Peștera “La Adam”) au fost descoperite urme ale omului preistoric. În Peștera “La Adam”, de exemplu, s-a descoperit un molar de Homo Sapiens Fossilis.

La intrarea în chei dinspre localitatea Cheia, pe partea stângă, se află și o mică peșteră (mai mult grotă): Peștera Pelerinului.

În zonă noi ne-am mai oprit și la Peștera Casian. Traseul pentru această mică peșteră începe din curtea Mănăstirii Casian și trebuie doar să urmezi indicatoarele. În drum spre peșteră vei avea o vedere de ansamblu al Bazinului Casimcei cu al ei lac artificial (Lacul Casian) și cu eolienele din depărtare. Priveliștea îți taie răsuflarea 😍.

Și cum noi am explorat o zonă extrem de restrânsă a rezervației naturale, va trebui să revenim 🤩. Trebuie să vedem mai în detaliu și alte peșteri din zonă, dar și “Bănuții Dobrogei”.

Când treci cu mașina pe aici și tu va trebui să parchezi, să te dai jos din mașină și să explorezi puțin această zonă ce a fost în trecut pe fundul mării 😊. Dacă ești amator de alpinism poți și să-ți exersezi abilitățile pe pereții atolilor 😉.