Săpată în versantul stâng al Cheilor Oltețului, Peștera Polovragi (Peștera lui Pahomie de la Polovragi, Peștera lui Zamolxe) se situează pe raza comunei Polovragi în Jud. Gorj. Deschiderea peșterii este la aproximativ 200m de intrarea în Cheile Oltețului, la altitudinea de 670m și la 20m diferență față de talvegul Oltețului.

Peștera Polovragi și Cheile Oltețului, cu o suprafață de 150ha, sunt protejate prin lege din anul 2000.

O primă descriere sumară a Peșterii Polovragi a fost făcută în anul 1868 de către Joannes. Au urmat unele însemnări ale lui Alexandru Vlahuță în “România pitorească” în 1901. În 1929 R. Jeannel și E. Racoviță prezintă în lucrările lor unele date cu privire la localizarea Peșterii Polovragi. A urmat o altă descriere sumară în 1951 dată de Chappuis și Winkler. O descriere mai amănunțită însoțită de o schiță aproximativă a fost realizată în 1961 de către colectivul format din Silvia Iancu, Silvia Lupu și Ilie Ion. Aceste informații pot fi regăsite în “Peșteri din România” a lui Marcian Bleahu.

Călugărul Pahomie ar fi locuit timp de jumătate de an în Peștera Polovragi și ar fi desenat pe unul din pereți un simbol al morții: un schelete cu o coasă în mână (“Moartea cu coasa”). Desenul este realizat în tehnica negru de fum şi reprezintă una dintre atracţiile principale ale peşterii.

Intrarea în peșteră se face din drum urcând treptele de beton ce au fost zidite cu ocazia construirii drumului forestier. Peștera Polovragi este formată dintr-o galerie principală din care pornesc mai multe culoare secundare (colmatate cu aluviuni în marea lor majoritate) și prezintă o dezvoltare de 10.350m. Doar 800m de galerii sunt vizitabili, iar din anul 1984, 600m sunt electrificați.

Peștera de la Polovragi este o peșteră de tip carstic formată, probabil, în era cuaternară (2,58milioane ani – prezent) în calcare jurasice, masive, compacte, de culoare cenuşie până la albă şi numai sporadic negricioase.

Apa de infiltrație, în funcție de straturile de rocă pe care le străbate de la suprafața masivului muntos până la interiorul galeriei principale, este bogată în carbonat de calciu, bioxid de sulf, oxid de fier etc. Astfel, impuritățile apei de infiltrație au dus la schimbarea culorii pereților, tavanului și speleotemelor galeriei principale, porțiunile respective primind diferite denumiri în funcție de culoare: Bolta însângerată, Camera Albă, Sala Divină.

Datorită lipsei curenților de aer, peștera este una cu umiditate ridicată de aproximativ 90%, iar temperatura este una constantă pe tot parcursul anului în jurul valorilor de 8-9°C.

De-a lungul galeriei principale pot fi identificate 3 sectoare: un prim sector de la deschiderea peșterii până la Culoarul Stâlpului, Sectorul Ogivă (la aproximativ 400m de intrare, între Culoarul Stâlpului și Culoarul Sufocant) și al treilea sector între Culoarul Sufocant și capătul nordic al galeriei.

Primul sector al peșterii începe cu 2 coridoare secundare mici spre stânga și spre dreapta. Coridorul dinspre dreapta este accidentat și poartă denumirea de Culoarul Liliecilor. Ocazional, aici se adăpostește o colonie de 300 de lilieci mici cu potcoavă (Rhinolophus hipposideros). Acest prim sector al Peșterii Polovragi continuă pentru 400m și prezintă înălțimi ce variază între 2-8m și lățimi de aproximativ 10m (Marcian Bleahu – “Peșteri din România”).

Sectorul Ogivă prezintă aproximativ aceeași lățime ca și sectorul precedent (10m), dar înălțimile tavanului sunt de această dată mult mai scăzute (1-2,5m înălțime). În acest sector prezența speleotemelor este mult mai frecventă.

Ultimul sector al peșterii prezintă o frecvență și mai mare a speleotemelor concomitent cu reducerea dimensiunilor pe înălțime și lățime a galeriei principale.

Speleotemele întâlnite în peșteră sunt de forme variate de la țurțuri stalactitici, stalactite și stalagmite la domuri, coloane, scurgeri parietale etc. Unele formațiuni au primit diverse denumiri conform obiectelor/imaginilor cu care se aseamănă, mai mult sau mai puțin. Pot fi amintite astfel: Cuptorul Dacic, Delfinul Gripat, Regele si Regina, Prințesa, Coif dacic, Bazinele Mari, Sala Draperiilor, Scaunul lui Zalmoxe etc.

Multe speleoteme au căzut victime vânătorilor de suveniruri.

Din punct de vedere al faunei, în peșteră s-au găsit rămășițele fosilizate ale unei vulpi datată acum 7000 de ani. Se presupune că vulpea respectivă ar fi căzut în peșteră prin intrarea naturală a acesteia care este accesibilă doar oamenilor. Intrarea naturală în peșteră nu este intrarea din aval prin care se efectuează vizitele turistice. Din punct de vedere al biospeologiei a fost identificată o singură specie troglobiontă: Trachysphaera spelaea.

Există mai multe legende cu privire la Peștera Polovragi. O primă legendă menționează o posibilă plantă rară prelucrată de vracii dacilor în peșteră (povragă, polvragă, sau polovragă) și întrebuințată ca remediu împotriva bolilor. Se presupune astfel că denumirea peșterii, a mănăstirii și a localității este de origine dacică.

O altă legendă vorbește despre lacrimile zeului Zamolxe, lacrimi ce deplâng soarta poporului dac cucerit de romani. Aceste lacrimi sunt reprezentate de picăturile de apă ce cad în peșteră. O a treia legendă spune că Peștera Polovragi ar fi fost însăși casa lui Zamolxe, iar zeul își putea schimba aici înfățișarea după cum dorea.

Se mai vorbește și de comori dacice ascunse adânc în peșteră, dar negăsite până astăzi și despre un portal magic spre o altă lume, portal ce apare în noaptea de Înviere. Ghidul ne-a povestit (nu știu cât de adevărat este) despre doi prieteni care au vrut să testeze veridicitatea portalului magic. Aceștia au mers în peșteră în noaptea de Înviere, au găsit portalul și au decis să treacă prin el. Pe cealaltă lume, cei doi au primit fiecare câte o cheie pentru a se putea întoarce acasă. Unul dintre ei a pierdut cheia (sau nu a vrut să se întoarcă?), iar cel de-al doilea s-a întors în lumea noastră doar pentru a vedea că au trecut ani buni de la plecarea sa.

Indiferent de legendă, Peștera Polovragi, chiar dacă nu atrage prin speleotemele sale, are mii de vizitatori anual. Să fie totuși energiile din interiorul său cele care atrag turiștii?

Peștera Polovragi poate fi vizitată între orele 08:00-18:00 la prețul de 20 lei/adult și 10 lei/copil (3 august 2019). Programul poate varia în funcție de sezon, iar prețul biletului poate fi diferit la ora actuală.