Imobilul din Bădăcin, jud. Sălaj, declarat monument istoric memorial în 1991, a fost început în 1879 de Ioan Maniu, tatăl lui Iuliu Maniu (1873-1953), descendent al lui Simion Bărnuțiu pe linie paternă.

Casa memorială a fost confiscată de comuniști la arestarea lui Iuliu Maniu în 1947. După confiscare, imobilul a fost transformat în depozit de îngrășăminte chimice, apoi în sediu de gospodărie mixtă (în 1960), în tabără pentru pionieri (în 1971), în cămin pentru copiii cu handicap sever (în 1982) ceea ce a dus la transformări importante față de forma inițială precum și la degradări majore ale imobilului. În anul 1990 este făcut public testamentul lui Iuliu Maniu în care acesta își exprimă dorința ca domeniul său de la Bădăcin să fie folosit de către Episcopia Greco-Catolică pentru instruirea și educarea tinerilor. Deși în 1998 Iuliu Maniu este reabilitat și este anulată măsura confiscării averii sale, domeniul de la Bădăcin rămâne în proprietatea Consiliului Județean Sălaj care o trece în domeniul public, iar apoi o fac cadou Inspectoratului pentru Copii cu Handicap gratuit pentru 99 de ani. Din 1994 copiii cu handicap s-au mutat în căsuțele din împrejurul casei memoriale aceasta din urmă rămânând goală, dar folosită pe post de depozit de cei de la centru. În 2016, Episcopia Greco-Catolică reușește să intre în posesia a doar 0,5 ha (pe care se află și casa memorială) din totalul de 4,5 ha ai domeniului Maniu.

În anul 2010, pentru ca obiectele recuperate ce au aparținut marelui om politic să nu se piardă, Parohia Greco-Catolică din localitate a pus la dispoziție spațiul de la demisolul bisericii pentru expunerea obiectelor ce au aparținut familiei Maniu, obiecte constând în piese de mobilier, documente, cărți, obiecte personale ale lui Iuliu Maniu precum: pălăria sa, bastonul, batiste, steme militare, cărți de vizită etc. Acste obiecte au fost mutate în casa memorială după finalizarea restaurării.

Aflată în prag de colaps, publicația locală Sălajul Pur și Simplu împreună cu preotul Cristian Borz au pornit în februarie 2015 campania “Salvați Istoria Națională. Salvați Casa lui Iuliu Maniu” în încercarea de a strânge fondurile necesare restaurării casei memoriale. Cu banii strânși, în octombrie 2015 s-a început lucrul la fundația clădirii, lucrare finalizată până la sfârșitul anului. Au urmat în 2016 consolidarea pereților și repararea acoperișului. În următorii ani s-au refăcut instalațiile, amenajările interioare și exterioare pentru a aduce clădirea la forma sa inițială din anul confiscării, 1947. Amenajarea interioară s-a realizat cu obiecte ce au aparținut lui Iuliu Maniu (găsite în diferite locații sau donate de către cei care au intrat în posesia lor de-a lungul timpului) conform descrierilor lui Ionel Pop, nepotul lui Iuliu Maniu, care în 1946 a realizat o descriere amănunțită a interiorului casei.

Astfel, patru ani mai târziu, după multe donații însumând aproape 250.000 de Euro și munca pro bono a voluntarilor, are loc inaugurarea Casei Memoriale a lui Iuliu Maniu la data de 12 octombrie 2019.

Reabilitarea clădirii a scos la iveală și o lespede romană încastrată în zidăria casei, lespede datând din anul 213 și realizată cu ocazia vizitei împăratului roman Caracalla în Dacia. Plăcuța respectivă i-a fost donată lui Iuliu Maniu în 1934 de către sătenii din Moigrad care o găsiseră in situ la Porolissum. În total au fost 6 astfel de lespezi romane, dar doar 3 au supraviețuit: una fiind cea salvată de Iuliu Maniu (prima dintre cele 6), iar celelalte două aflându-se la Muzeul de Istorie din Zalău.

Turul casei memoriale începe cu fostul salon unde se țineau întâlniri politice transformat acum în sală multimedia cu pereți cu planșe afișând arborele genealogic al lui Iuliu Maniu (realizat de preotul Cristian Borz), cu pianul surorii Cecilia (sora lui Iuliu Maniu pe numele de Cornelia Maniu înainte de călugărire), cu fotografii ce ilustrează activitatea lui Iuliu Maniu în armată, documente ce atestă implicarea fostului prim ministru în realizarea Marii Uniri de la 1918 etc. Urmează încăperea cu fosta capelă a familiei de religie greco-catolică unde sunt expuse în principal obiecte ce au aparținut Corneliei Maniu: fețele de altar datând din 1923 având monograma Corneliei (C.M.), crucifixul ce datează din 1906 (a fost refăcut deoarece a fost găsit într-o stare avansată de degradare, fără brațe, în podul unei casei), veștmântul surorii Cecilia, diferite icoane, un liturghier etc. Vizita continuă cu o încăpere dedicată lui Ionel Pop, nepotul lui Iuliu Maniu și o bibliotecă cu cărțile inspirate din natură scrise de fostul avocat. Se continuă turul cu biroul lui Iuliu Maniu de unde se urcă pe o scară spre dormitor, iar apoi cu o verandă unde se află 4 tablouri ce se regăseau și în trecut acolo (un tablou înfățișându-l pe Avram Iancu fără șubă și căciulă, un tablou cu Horea, unul cu Andrei Mureșanu și un ultim tablou cu Memorandiștii de la 1892), un bust din 1927 al lui Simion Bărnuțiu etc. Vizita la casa memorială se încheie în camera părinților Ioan și Clara Maniu încăpere unde se poate vedea o sobă metalică recondiționată, un fotoliu și două scaune originale ce au fost păstrate în casă etc.

La marginea grădinii casei memoriale se regăsesc mormintele familiei, Iuliu Maniu în schimb nu se odihnește alături de ei el fiind îngropat în cimitirul săracilor, iar rămășițele sale nu au fost identificate nici până în ziua de azi.

O restaurare foarte frumos făcută și cu multă muncă, fără sprijinul autorităților, care merită vizita voastră și de ce nu, un mic ajutor financiar pentru a putea fi întreținută pe viitor. Până la urmă a fost casa în care a trăit cel ce a ajutat la înfăptuirea Marii Uniri de la 1918.