Grădina Zmeilor, situată în satul Gâlgău Almașului, comuna Bălan, jud. Sălaj, reprezintă o rezervație naturală de tip geologic, floristic, faunistic și peisagistic din anul 2000 și are o suprafață de 3 hectare. Rezervația naturală se desfășoară la baza dealului Dumbrava, în Podișul Someșan al Depresiunii colinare transilvane.

Din punct de vedere geologic, rezervația naturală cuprinde un ansamblu neregulat de stânci înalte de 10-12 metri cu forme bizare (de turn, ac, ciupercă etc.) ce au primit diferite denumiri: Căpitanul și soldații, Zmeul și Zmeoaica, Acul Cleopatrei, Fata Cătanei etc. Aceste stânci sunt alcătuite din gresii de culoare cenușiu-gălbuie cu intercalații de microconglomerate din perioada holocenului (actuala eră geologică ce a început acum 11650 de ani și se întinde până în prezent) ce au ajuns la formele actuale datorită eroziunii apei și a vântului, dar și a proceselor de prăbușire și surpare.

Forma stâncilor au dat naștere mai multor legende. O legendă este despre pietrele gemene “Zmeul și Zmeoaica”, despre care se spune că ar fi fost locul de odihnă al zmeilor în drumul lor spre Dej pentru a se aproviziona cu sare. O altă legendă este legată de formațiunea “Fata Cătanei”, legendă ce vorbește despre o fecioară transformată în stană de piatră de către mama vitregă care nu agrea dragostea ei pentru un fecior. O a treia legendă vorbește despre zmei transformați în stane de piatră de către o fecioară ce a fost eliberată odată cu soarele furat de zmei.

Din punct de vedere floristic, în arealul rezervației naturale se întâlnesc mai multe tipuri de flori precum: țintaura, brândușa de toamnă, laptele cucului, ciuboțica cucului, menta, ghiocelul, sunătoarea, coada șoricelului, tătăneasa, păștița, osul iepurelui, păpădia, scaiul vânăt, plămânărica, vinarița, sânișoara, fragul, brebenelul, ciclamenul, rostopasca, talpa gâștii, traista ciobanului, viorea, măcrișul iepurelui, silnicul, sânziana, margareta, podbalul. Se întâlnesc de asemenea arbori și arbuști (carpen, fag, stejar, tei pucios, frasin, plop tremurător, alun, păducel, sânger, mur, măceș), dar și ierburi dintre care unele sunt endemice.

Din punct de vedere faunistic se întâlnesc mamifere (mistreț, veveriță, vulpe roșcată, iepure de câmp), păsări (ciocănitoare neagră, ciocănitoare de munte, pițigoi de brădet, cuc, pupăză, mierlă, gaiță albastră, cinteză), reptile și amfibieni (șarpele orb, gușter, salamandră de foc) și insecte (libelule).

Pentru admirarea rezervației naturale se poate urma un traseu circular (marcat cu bulină roșie). Acesta poate începe fie urcând spre dreapta de la intersecția de drumuri spre creasta dealului, fie mergând spre stânga pe lângă stânci. Traseul din partea dreaptă urcă până la un foișor de unde se pot admira stâncile de forme ciudate urmând o plimbare pe creasta dealului, iar apoi se începe coborârea care este destul de abruptă. Ruxy a coborât o bună parte din pantă pe fund spre marea ei distracție. Se continuă traseul și se ajunge la Peștera Grădina Zmeilor pe partea stângă, peșteră ce pare a fi săpată de mâna omului. În peșteră este apă și întuneric, deci dacă vreți să riscați o mică explorare să vă luați o lanternă puternică cu voi și cizme de cauciuc. Noi am zis pas. După ce treceți de peșteră, tot pe partea stângă, este și o cascadă foarte foarte mică, dar nu este vizibilă din drum. Se aude zgomotul apei și este o cărare care vă duce exact lângă ea. Dacă aveți copii mici sau nu sunteți foarte rezistenți la efort, se poate urca întâi până la foișor, apoi coborâți iar la răscrucea de drumuri și urmați cărarea ce duce pe lângă stânci.

Ca faună noi am văzut doar un gușter și am auzit cucul cântând. Mai erau și ceva insecte, dar nimic special. Mi-aș fi dorit să vedem și noi baremi o vulpe, dar asta e.

La momentul vizitei noastre, 26 aprilie 2021, nu era afișat nici un program și nici o taxă de vizitare (poate pentru că era extra sezon?).