De când am auzit că elevii vor primi o lună de vacanță am început să mă gândesc pe unde am putea să plecăm cu fetița. Să fie o excursie relativ simplă pentru ea și nu la distanță mare pentru că încă alăptez băiețelul și avem și oră de stingere în weekend deci la 20:00 trebuie să fim în casă.

Am ales câteva obiective micuțe pe traseul Brașov-Toplița, dar din păcate nu a fost un weekend cu foarte mare noroc.

Sâmbătă dimineața, dimineața adică vineri spre sămbătă la 3 noaptea, am început să mă gândesc serios să plecăm de cum avem voie să ieșim din casă, așa că am început să pregătesc bagajele copiilor: pentru Ruxy ce vom lua cu noi în excursie și pentru bebeloi cu ce îl vom lăsa la soacra mea. Chiar dacă citisem că va fi weekend cu ploaie sau ninsoare, am zis că nu putem aștepta după cum va fi vremea că altfel nu vom vizita mare lucru în viața asta. Când am terminat de pregătit bagajele, m-am dus să îl trezesc pe Victor ca să îl întreb dacă poate conduce și dacă nu e prea obosit pentru că Andy ne-a fost cam ciufuțel și a adormit greu. S-a dezmeticit el puțin mai greu, dar a zis că este ok sa plecăm după ce mănâncă.

Am ieșit pe ușă abia la ora 06:00, era să călcăm o pisică neagră (care de obicei mie imi aduce noroc, pisica neagră nu călcatul unei pisici) și am mers să îl lăsăm pe Andrei. După ce am lăsat bebeloiul și ne pregăteam în sfârșit să începem excursia  vedem că nu mai merge stergătorul de pe partea șoferului…Buuun. Mergem la Leroy Merlin să cumpărăm chei tubulare ca să repare Victor repede mecanismul că nu puteam pleca așa mai ales că era ploaie în program. În sfârșit la 07:15 ieșim din oraș. Normal că am avut proteste și mârâieli cam tot drumul pentru că fetița nu își făcuse somnul. Tot drumul a fost “Megem acasă? Hai dog. Acasă că Usy e obosită”. După ce am trecut de Băile Tușnad I s-a făcut rău și a vărsat. În timp ce îi schimbam hainele am realizat că am uitat că la drumuri lungi i se face rău copilului și că nu am luat suficiente schimburi de haine cu noi. Și uite așa am ajuns să facem cumpărături de haine la Pepco în Miercurea Ciuc și să mai pierdem 1 oră.

Am ajuns într-un final la cascada cu apă termală din Toplița. Am fost puțin (mai mult) dezamăgiți că este fix la drum. Adică au construit șosea și cale ferată exact lângă cascadă în loc să lase loc naturii. Nefiind trafic poți sta pe bancă să asculți sunetul apei și să admiri formele modelate în rocă. Parcarea este foarte mica. Au loc poate 2-3 mașini. Nu știu cum este vara, dar acum când am fost noi, la început de aprilie și pe ploaie, nu mai era nimeni acolo. Mai multe detalii găsiți aici.

Următorul obiectiv pe listă era Castelul Urmánczy, tot în Toplița, despre care citisem că ar fi deschis doar în weekend. Când am ajuns la castel era lacăt pe poartă așa că am căutat un număr de contact să sunăm. Nu a răspuns nimeni la cele două apeluri așa că am plecat spre Mănăstirea Toplița la care nu am mai ajuns. Am trecut pe lângă un parc și nu s-a mai putut până nu am oprit ca Ruxy să se joace. Cât a curățat Ruxy bine de tot toboganele cu fundul, a început ploaia așa că nu am mai mers la nici o mănăstire, ci am decis să ne întoarcem spre casă. Când să plecăm ne-a sunat de la castel. Se pare că momentan nu este deschis publicului și poate deschid la vară.

Trecând prin Ditrău ne-a atras atenția o biserică foarte frumoasă. Doar Victor s-a dus să o viziteze deoarece ploua destul de tare și eu nu am vrut să mai cobor din mașină, dar vom reveni aici.

Când am văzut că ploaia își mai oprește din intensitate, ne-am decis să oprim la încă un obiectiv de pe listă și anume Castelul Lázár din Lăzarea. Acest castel nu este vizitabil deși ar merita din plin. Dacă Urmánczy kastély este o casă mai mare, Lázár chiar intră la categoria castele. Mai multe informații găsiți aici. După ce ne-am rotit puțin pe afară ne-am urcat în mașină și am pornit în sfârșit spre casă.

Ne-am continuat apoi drumul și am oprit la mall în Gheorgheni să ne luăm ceva de mâncare și să schimbăm pampersul la copil. Am intrat în Leonardo că erau promoții și Victor preferă un tip de papuc care doar acolo îl găsește și care este ieftin și și de piele. Din parcare ne-am cumpărat kürtős. Cel mai bun pe care l-am mâncat vreodată. De câte ori vom fi prin zonă ne vom face drum la Gherogheni la mall să ne luăm kürtőskalács.

Am ajuns acasă fără alte incidente (exceptând smiorcăielile continue ale copilului căruia nu îi convenea nimic) și fără a ne mai opri la celelalte obiective de pe listă.

Cum este prima excursie mai lungă cu copil (fără a lua în considerare drumul până în Grecia la mare de dinainte de pandemie) nu am știut exact la ce să ne așteptăm. Cine spune că e ușor cu copil ori are un copil ideal ori vrea să pară că are un copil ideal.

On a happy note: Ruxy s-a ales cu haine noi, Victor cu papuci noi, știm de unde să ne luăm cel mai bun kürtős (posibil să fie și alte locuri de care noi să nu știm), am văzut cascada Toplița și Castelul Lázár, am învățat că trebuie un bagaj mult mai voluminos pentru copil și am mai și ieșit din cotidian.

Cred că pisica aia avea vreo pată albă 🙂