Trovanții sunt agregate minerale de formă neregulată sau sferică, formați prin depunerea gresiilor cu o textură mai dură decât a stratului în care se dezvoltă (roci sedimentare) în jurul unui corp străin și prin concentrarea mineralelor din soluțiile apoase. Rata de depunere a acestor minerale și gresii poate ajunge la 4-5 cm în 1200 de ani, având o tendință de creștere din centru către periferie. Din cauza acestui fapt, trovanții sunt impropriu denumiți “pietre care cresc” sau “pietre vii” și ajung să aibă dimensiuni de la câțiva milimetri la câțiva metri.

Pe teritoriul țării noastre, trovanții se găsesc în mai multe locuri, cele mai cunoscute fiind Muzeul Trovanților din Costești, jud. Vâlcea și trovanții (babele) de la Ulmet (comuna Bozioru), jud. Buzău.

Pentru a ajunge la Babele de la Ulmet se poate folosi Google Maps, dar doar până în centrul satului Ulmet deoarece de acolo nu mai indică drumul corect. Dacă veniți dinspre Brașov și mergeți la Aluniș la bisericile rupestre de acolo și apoi vreți să continuați spre Bozioru, v-aș sfătui să nu o faceți decât daca aveți mașină 4×4 sau căruță. Mai bine vă întoarceți din drum și mergeți spre Berca și apoi Bozioru. Când am pornit noi la drum a plouat și aproape am rămas în drum, drum care este comunal și deloc asfaltat. Noroc că soțul este un foarte bun șofer și cunoaște bine mașina. Va trebui să încep să fac poze la drumurile pe care m-a dus cu skoda octavia noastră, drumuri pe care am vazut doar mașini de teren, că altfel lumea nu mă va crede.

Din centrul satului se poate merge la pas urmărind plăcuțele de lemn ce indică “Trovanți” sau “Babele”. Urmărind indicatoarele se ajunge la un foișor unde vedem anunț că ar fi taxă de intrare de 5 RON, dar datorită faptului că noi am ajuns să vizităm acest obiectiv în data de 2 noiembrie 2019, adică extra-sezon, nu a fost nimeni la care să putem plăti. Datorită anotimpului nu știu nici dacă sunt eventuale suveniruri. Ne-am continuat drumul urmărind indicatoarele și urcând niște scări spre culmea dealului cu trovanți.

Atât peisajul cât și formele trovanților sunt spectaculoase. Pietre de diferite dimensiuni și forme, efectiv suspendate în poziții foarte ciudate. Când le privești parcă te aștepți să o ia la vale. După ce admirați Babele de pe deal, mergeți în sus spre pădure. La intrarea în pădure sunt 2 indicatoare spre “Coloana” și spre “Balena și delfinul” (ultimele 2 poze din slideshow). “Coloana” am identificat-o ușor, dar “balena și delfinul” le-am ratat la urcare deoarece erau cumva spre dreapta și efectiv nu am văzut plăcuța de pe copac care indica prezența lor. Am continuat urcarea prin pădure încercând să le găsim până când prezența trovanților s-a rărit, moment în care ne-am decis să ne întoarcem. La coborâre am găsit și “balena și delfinul”. Am admirat Babele timp de aproape 2 ore și 30min și ne-am hotărât să ne reîntoarcem să îi vedem și pe soare nu doar pe ploaie mocănească.

Ținutul Buzăului (vulcanii noroioși din județul Buzău împreună cu Babele de la Ulmet), a fost declarat în aprilie 2022 Geoparc Internațional UNESCO.