Dacă te întrebi ce să vezi în Larnaca și dacă merită să incluzi orașul în itinerariul tău prin Cipru, răspunsul este cu siguranță da. Cu o istorie de peste 3000 de ani, Larnaca îmbină monumente religioase importante, vestigii istorice, muzee interesante și spectaculosul lac sărat care a făcut orașul cunoscut în întreaga lume.

Deși mulți turiști o folosesc doar ca punct de sosire datorită aeroportului internațional aflat în apropiere, Larnaca are suficiente atracții pentru un city break reușit. Biserici bizantine, moschei istorice, fortificații medievale, monumente otomane și colecții arheologice valoroase se află la distanțe relativ mici unele de altele și pot fi vizitate fără grabă într-un weekend.

Câte zile sunt necesare pentru a vizita Larnaca?

Noi am petrecut două zile în Larnaca, timp în care am explorat principalele obiective turistice ale orașului. În acest ghid am adunat informații despre istoria lor, programul de vizitare, prețurile de acces și timpul necesar pentru fiecare vizită. Dacă plănuiești o vacanță în Cipru și cauți ce să vizitezi în Larnaca, sperăm ca experiența noastră să îți fie de folos în organizarea itinerariului.

1. Biserica Sfântul Lazăr din Larnaca

Biserica Sfântul Lazăr (greacă: Ιερός Ναός Αγίου Λαζάρου) este unul dintre cele mai importante lăcașuri de cult din Cipru și un simbol al orașului Larnaca.

Conform relatărilor creștine, după ce a fost înviat de Iisus Hristos, Lazăr a ajuns în Cipru, unde ar fi devenit Episcop de Kition. Se spune că sfântul a mai trăit aproximativ 30 de ani în Larnaca, iar după moarte a fost înmormântat pe locul unde se află astăzi cripta de sub altarul bisericii.

Biserica a fost construită la sfârșitul secolului al IX-lea (cca. 890 d.Hr.) de împăratul bizantin Leon al VI-lea deasupra mormântului în care au fost găsite moaștele Sfântului Lazăr. În anul 901, o parte din moaște au fost mutate la Constantinopol.

Biserica Sfântului Lazăr este realizată din piatră și are o lungime de 31,5 metri, o lățime de 14,5 metri și o înălțime de aproximativ 15 metri. Interiorul este alcătuit dintr-o navă centrală, două abside și 3 domuri. Acoperişul este susţinut de piloni dubli terminaţi cu capiteluri bizantine.

Iconostasul a fost realizat din lemn în stil baroc între anii 1773 – 1782 de către meşterul Chatzisavvas Taliadorou din Nicosia, apoi a fost restaurat și aurit între anii 1793-1797 și între 1972-1974, după ce a fost grav avariat de către incendiul din anul 1970.

În timpul perioadei otomane, biserica a fost transformată în moschee, iar în 1589 a fost răscumpărată de la turci. Între 1589 – 1758 biserica Sfântul Lazăr a fost împărţită de către ortodocşi şi romano-catolici.

Biserica Sfântul Lazăr este deschisă de luni – vineri între orele 08:00 – 18:30 și duminică între orele 06:30 – 12:30 și 15:30 – 18:30. Intrarea este gratuită.

Vizita bisericii durează aproximativ 30 – 60 de minute, dar bineînțeles că depinde de fiecare persoană. Noi am petrecut aproximativ 1 oră aici incluzând admirarea icoanelor, intrarea în mormânt și cât am ocolit biserica să o vedem pe toate părțile.

2. Fortul Medieval din Larnaca (Castelul Larnaca)

Fortul din Larnaca (greacă: Κάστρο Λάρνακας) este considerat a fi apărut la sfârșitul secolului al XII-lea d.Hr., forma sa actuală fiind rezultatul transformărilor realizate în special în perioada otomană. Se presupune că inițial bizantinii au ridicat aici un mic fort, pe locul unei așezări mai vechi atribuite grecilor micenieni și aheilor.

În Evul Mediu, odată cu pierderea importanței portului Famagusta în perioada dominației genoveze, Larnaca devine un punct strategic important pe insulă. Pentru protejarea orașului și a portului, între anii 1382 și 1398, în timpul domniei lui Iacob I al Ciprului, micul fort bizantin a fost extins și transformat într-o fortificație mai solidă.

Până în secolul al XVIII-lea, castelul își pierde treptat rolul defensiv și este abandonat. În prima jumătate a secolului, abatele și călătorul Giovanni Mariti îl descrie ca fiind într-o stare semiruine, deși încă exista o mică garnizoană care îl păzea.

În perioada administrației britanice în Cipru (1878–1960), castelul a fost utilizat ca închisoare, fiind amenajată și o spânzurătoare pentru execuția condamnaților, ultima execuție având loc în 1948. Ulterior, în timpul conflictelor intercomunitare din Cipru (1963–1964), fortăreața a fost folosită de ciprioții greci ca loc de detenție.

În prezent castelul funcționează ca muzeu, iar în curtea acestuia a fost amenajat un teatru în aer liber. Muzeul castelului poate fi vizitat imediat după intrarea pe poartă, fiind situat la etaj, în partea dreaptă. Aici sunt expuse artefacte din perioadele creștină timpurie, bizantină și post-bizantină ale Ciprului, alături de picturi murale bizantine, ceramică medievală, ustensile și arme care ilustrează istoria insulei de-a lungul secolelor.

Castelul Larnaca este deschis vara (16 aprilie – 15 septembrie) de luni – vineri între orele 08:00 – 19:30 (cu ultima intrare la ora 19:00) și sâmbătă – duminică între orele 09:30 – 19:30 (cu ultima intrare la ora 19:00). Iarna (16 septembrie – 15 aprilie), castelul este deschis de luni – vineri între orele 08:00 – 17:00 (cu ultima intrare la ora 16:30) și sâmbătă – duminică între orele 09:30 – 17:00 (cu ultima intrare la ora 16:30).

Muzeul este închis lunea și în timpul sărbătorilor legale.

Intrarea este 2,5 euro/ adult (copiii au gratuit).

Vizita castelului durează aproximativ 30 – 60 de minute, dar bineînțeles că depinde de fiecare persoană. Noi am petrecut aici aproximativ 1 oră inclusiv cât am dat roată castelului la exterior.

3. Hala Sultan Tekke

Hala Sultan Tekke (greacă: Χαλά Σουλτάν Τεκκέ), sau Moscheea Umm Haram, este unul dintre cele mai importante locuri de pelerinaj musulman din afara Orientului Mijlociu. Complexul adăpostește presupusul mausoleu al lui Umm Harām (Hala Sultan), o rudă apropiată a profetului Mahomed, considerată în tradiția islamică „mătușa” acestuia datorită legăturilor de rudenie și de alăptare existente între familiile lor.

Se presupune că Umm Haram a ajuns în Cipru în timpul primei expediții arabe din anul 648 d.Hr. și a murit după ce a căzut de pe animalul pe care îl călărea, fiind înmormântată pe locul actualului sanctuar.

Mausoleul ridicat deasupra mormântului datează din anul 1760, iar moscheea pe care o vedem astăzi a fost construită în stil otoman clasic de către Es-Seyyid Mehmet Emin Efendi, administratorul otoman al Ciprului, fiind finalizată în 1817. Clădirea are un plan pătrat cu laturile de aproximativ 13 metri, fiind realizată din blocuri de piatră galben-cenușie și acoperită de o cupolă centrală susținută de semicalote amplasate în colțuri.

Complexul religios este format din moschee, Mausoleul lui Umm Haram și alte clădiri anexe (dormitoare, bucătărie, camere de oaspeți etc.).

În curtea complexului există un indicator către o zonă marcată „Ruins”. După o scurtă plimbare de câteva minute, se ajunge la un grup de vestigii arheologice aflate sub o structură de protecție. În lipsa unui panou informativ, nu am putut identifica cu certitudine perioada căreia îi aparțin. Având în vedere bogăția arheologică a zonei, acestea ar putea fi legate fie de vechiul oraș-port din Epoca Bronzului, fie de alte așezări care au existat aici în perioadele arhaică, clasică sau elenistică.

Hala Sultan Tekke, împreună cu Complexul Lacurilor Sărate din Larnaca și vestigiile unei importante așezări-port din Epoca Bronzului descoperite în apropiere, au fost incluse în anul 2016 pe lista provizorie UNESCO.

Ruinele așezării-port datate în Epoca Bronzului se află câteva sute de metri mai departe de Hala Sultan Tekke aproximativ în această zonă (noi nu am mers și aici).

Hala Sultan Tekke este deschisă vara (16 aprilie – 15 septembrie) de luni – duminică între orele 08:30 – 19:30. Iarna (16 septembrie – 15 aprilie), complexul este deschis de luni – duminică între orele 08:30 – 17:00. Vinerea, complexul este închis pentru rugăciune între orele 13:00 – 15:00.

Intrarea este gratuită.

Vizita la Hala Sultan Tekke durează aproximativ 30 – 60 de minute, dar bineînțeles că depinde de fiecare persoană.

4. Lacul sărat Larnaca

Situat la sud-vest de oraș, Lacul Sărat din Larnaca (greacă: Αλυκή Λάρνακας) este unul dintre cele mai cunoscute obiective naturale din Cipru. Complexul este format din patru lacuri sărate care, în timpul iernii, se umplu cu apă, iar vara seacă aproape complet, lăsând în urmă o crustă albă de sare ce acoperă suprafața lacului.

Lacul este renumit mai ales pentru coloniile de flamingo care poposesc aici între lunile noiembrie și martie, transformând zona într-unul dintre cele mai importante locuri de observare a păsărilor de pe insulă. Pe lângă flamingo, în zonă pot fi observate și numeroase alte specii migratoare, ceea ce face ca lacul să fie inclus în rețeaua de arii protejate Natura 2000.

Noi am văzut flamingo la sfârșit de decembrie 2025 – început de ianuarie 2026. Nu am mers undeva anume pentru a observa păsările ci ne-am oprit pe marginea drumului în timp ce mergeam spre Moscheea Hala Sultan Tekke.

Lacul Larnaca este foarte întins, așa că dacă vezi sau nu flamingo aproape de drum ține și de noroc: uneori sunt foarte aproape de punctele de observare, iar alteori stau în mijlocul lacului, la distanță mare și par doar niște puncte roz pe apă.

Vizita poate dura de la câteva minute, dacă vrei doar să admiri păsările flamingo și să faci câteva fotografii, până la câteva ore bune dacă alegi să explorezi împrejurimile și traseele de pe malul lacului.

5. Apeductul Kamares

Apeductul Kamares (greacă: Υδραγωγειο Καμαρων), cunoscut și sub numele de Apeductul Abu Bekir Pașa, este unul dintre cele mai importante monumente otomane din Cipru. Construit între anii 1747 și 1750 la inițiativa guvernatorului Ebubekir Pașa, acesta a fost realizat pentru a aduce apă potabilă în Larnaca, rezolvând una dintre cele mai mari probleme ale orașului din acea perioadă.

Numele „Kamares” (greacă: καμάρες = arce) face referire la impresionanta succesiune de arcade din piatră care caracterizează monumentul. În forma sa originală, apeductul avea aproximativ 93 de arce (posibil 95) și transporta apa de la izvoarele din zona Arpera până în oraș. În prezent s-au păstrat aproximativ 75 astfel de arce.

Apeductul era alcătuit din trei secțiuni principale de arcade cu cea mai mare dintre acestea având inițial 50 de arce, în timp ce celelalte două secțiuni cuprindeau 12, respectiv 31 de arce (posibil 33 de arce). Între segmentele supraterane, apa era transportată printr-un lung tunel subteran prevăzut cu aproximativ 250 de puțuri de aerisire și întreținere.

Au existat restaurări ale apeductului în anii 1854, 1876 și 1987. Apeductul Kamares a rămas în funcțiune până în 1939, când a fost înlocuit de sistemul modern de alimentare cu apă.

Apeductul Kamares poate fi admirat din trei puncte diferite: aici, unde se află cea mai cunoscută și mai fotografiată secțiune (și unde am fost și noi), aici, într-o zonă mult mai puțin vizitată, și aici, unde ajung doar foarte puțini turiști.

Vizita la apeduct durează aproximativ 15 – 30 de minute, dar bineînțeles că depinde de fiecare persoană. La apeduct noi am petrecut aproximativ 15 minute.

6. Muzeul Pierides

Muzeul Pierides (greacă: Μουσείο Πιερίδη – Πολιτιστικό Ιδρυμα Τραπέζης Κύπρου) este cel mai vechi muzeu privat din țară și găzduiește una dintre cele mai importante colecții particulare de antichități cipriote. Muzeul se află într-o elegantă reședință colonială construită în 1825 (unele surse indică 1815).

Colecția muzeului a fost începută în anul 1839 de către Demetrios Pierides (1811–1895), cu scopul de a proteja patrimoniul arheologic al insulei într-o perioadă în care numeroase artefacte erau scoase ilegal din Cipru. De-a lungul a cinci generații, familia Pierides a continuat să îmbogățească colecția, care a fost deschisă publicului în 1974.

În prezent, colecția Muzeului Pierides însumează 2500 de exponate ce acoperă aproximativ 9.000 de ani de istorie începând din perioada neolitică la cea calcolitică, geometrică, arhaică, clasică, elenistică, romană și încheind cu perioada bizantină și medievală.

Printre cele mai valoroase piese se numără ceramica roșie lustruită din Epoca Bronzului, vasele din sticlă elenistică și romană, ceramica medievală, precum și o colecție rară de hărți istorice ale Ciprului și Mediteranei de Est.

Muzeul Pierides este deschis zilnic de luni – joi între orele 09:00 – 16:00 și vineri – sâmbătă între orele 09:00 – 13:00. Muzeul este închis duminica și în sărbătorile legale.

Intrarea este 3 Euro / adult și 1 euro/copil sau student (este posibil uneori să nu li se perceapă taxă copiilor dacă sunt prea mici).

Vizita Muzeului Pierides durează 60 – 90 de minute, dar bineînțeles că depinde de fiecare persoană. Noi am ajuns cu 30 de minute înainte de închidere și fiind ultima noastră zi în Larnaca, am vizitat muzeul pe repede înainte.

7. Muzeul de Arheologie

Muzeul de Arheologie al Districtului Larnaca (greacă: Αρχαιολογικό Μουσείο Επαρχίας Λάρνακας) a fost înființat în anul 1969 pentru a găzdui exponate descoperite în orașul și districtul Larnaca. Expoziția permanentă a muzeului a fost modernixată în anul 2022 și prezintă poveștile și explorează obiceiurile și viața de zi cu zi ale comunităților antice din regiunea Larnaca, din Neoliticul Preceramic până în perioada romană.

Aripa I a muzeului este dedicată perioadelor Preistorică și Protoistorică. Expoziția este organizată cronologic, parcurgând etapele Neoliticului preceramic și ceramic, ale Calcoliticului, precum și ale Epocii Bronzului timpuriu, mijlociu și târziu. Vizitatorii pot descoperi cultura materială a celor mai vechi comunități stabilite aici, din mileniul al IX-lea î.Hr., până la apariția primelor centre urbane prospere de pe coasta regiunii Larnaca, în a doua jumătate a mileniului al II-lea î.Hr.

Aripa a II-a a muzeului este dedicată perioadelor istorice: Cipru-Geometrică, Cipru-Arhaică, Cipru-Clasică, Elenistică și Romană. Secțiunile acestei aripi abordează teme legate de orașul antic Kition, care a avut un rol central în sud-estul Ciprului în mileniul I î.Hr., precum: Kition în Epoca Fierului, sanctuare și ofrande votive, dar și mormintele și sarcofagele sale.

Înainte de intrarea în muzeu, pe partea stângă, poate fi văzut un mic mozaic foarte interesant.

În curtea muzeului sunt expuse obiecte mari din piatră, precum statui și pietre funerare.

Tot în curte este expusă și o presă de măsline datată în secolul al II-lea î.Hr., presă ce a fost descoperită la Mari în timpul construcției autostrăzii Nicosia – Limassol.

Unul din exponatele excepționale ale muzeului este reprezintat de sarcofagul antropomorf din marmură albă de la sfârșitul sec. al V-lea î.Hr. ce reprezintă schematic un tânăr îmbrăcat într-un veșmânt lung, cu detalii pictate. Deși figura este reprezentată în poziție orizontală, este redată ca și cum ar sta în picioare pe o mică bază. În interior au fost descoperite osemintele unui tânăr și mărgele de aur, probabil parte a unui colier. Calitatea execuției și detaliile cromatice îl fac o piesă remarcabilă în categoria sarcofagelor antropomorfe.

Muzeul de Arheologie din Larnaca este deschis de marți – duminică între orele 09:00 – 16:30 (cu ultima intrare la ora 16:00). Muzeul este închis lunea și în timpul sărbătorilor legale. Intrarea este gratuită.

Vizita muzeului durează 60 – 90 de minute, dar bineînțeles că depinde de fiecare persoană.

Există și un mic magazin de suveniruri unde este posibilă plata cu cardul.

8. Muzeul Bizantin

Muzeul Bizantin al Fundației Sfântul Lazăr (greacă: Βυζαντινό Μουσείο Αγίου Λαζάρου) se află în clădirile administrative ale complexului Bisericii Sfântul Lazăr și este considerat una dintre cele mai importante colecții de artă religioasă din sud-estul Ciprului.

Muzeul a fost inaugurat în 1998 și găzduiește aproximativ 120 de icoane, alături de obiecte liturgice, manuscrise, evanghelii, cruci, vase ecleziastice și alte artefacte religioase provenite din bisericile și mănăstirile regiunii Larnaca. Cele mai vechi exponate datează din perioada bizantină timpurie, iar colecția acoperă aproximativ perioada dintre secolele IX–XIX.

Muzeul expune și fragmente ale iconostaselor vechi, icoane post-bizantine realizate de ateliere cipriote și exemple valoroase de artă religioasă influențată de tradițiile bizantine, venețiene și orientale.

Colecția este organizată cronologic, permițând vizitatorilor să urmărească evoluția iconografiei cipriote de-a lungul a aproape o mie de ani. Numeroase exponate provin chiar din Biserica Sfântul Lazăr, inclusiv icoane care au supraviețuit incendiului din 1970 și restaurărilor ulterioare.

Muzeul Bizantin este deschis zilnic între orele 08:15 – 12:30 și 14:00 – 16:30 cu excepția zilelor de miercuri și sâmbătă când este deschis între orele 08:15 – 12:30.

Muzeul este închis timpul sărbătorilor legale, dar și în anumite date care pot să nu apară în on-line. De exemplu muzeul a fost închis între 14 decembrie 2025 – 1 ianuarie 2026, informație care a fost vizibilă doar la fața locului printr-un anunț lipit pe ușă.

Intrarea este 1 Euro / persoană.

Vizita Muzeului Bizantin durează 30 – 60 de minute, dar bineînțeles că depinde de fiecare persoană. Nouă ne-a luat aproximativ 40 de minute vizita muzeului.

Poți face un tur virtual în muzeu aici.

Fotografiatul este interzis la interiorul muzeului.

9. Moscheea Djami Kebir

Moscheea Djami Kebir (greacă: Μπεγιούκ Τζαμί; turcă: Büyük Camii = „Marea Moschee”) este cea mai veche și mai importantă moschee istorică din centrul vechi al Larnacăi.

Moscheea a fost amenajată după cucerirea otomană a Ciprului din 1571 pe locul unei biserici creștine mai vechi, despre care unele surse afirmă că era dedicată Sfintei Cruci, iar alte surse afirmă că îi era dedicată Sfintei Ecaterina. Din construcția medievală s-au păstrat elemente gotice vizibile și astăzi, în special la intrări și în unele detalii arhitecturale.

Moscheea este o clădire cu două niveluri, prevăzută cu ferestre mari, având cinci arcade pe fațada principală și una pe latura stângă. Interiorul este împărțit în trei nave prin două șiruri de coloane, fiecare format din câte cinci coloane circulare unite prin arcade.

În colțul nord-vestic al curții se află o fântână octogonală construită în 1748 de guvernatorul Ciprului, Ebubekir Pașa, același care a realizat lanțuri de puțuri și apeducte în regiunea Arpera pentru a aduce apă potabilă la Larnaca.

Moscheea Djami Kebir poate fi vizitată zilnic, iar programul este afișat la intrare și poate varia în funcție de orele de rugăciune. Accesul este gratuit, însă fiind un lăcaș de cult activ, vizitatorii trebuie să respecte eventualele restricții impuse în timpul serviciilor religioase.

O vizită obișnuită durează aproximativ 15–30 de minute, în funcție de interesul fiecărui vizitator. Noi am vizitat moscheea în aproximativ 15 minute, dar și datorită faptului că încă erau oameni la interior care se rugau, altfel cred că am fi stat mai mult pentru a admira minbarul și mihrabul mai de aproape.

10. Moscheea Zuhuri

Zuhuri Mosque (greacă: Τζαμί Ζουχούρι) face parte dintr-un complex istoric folosit odinioară ca loc de întâlnire și cazare de către membrii ordinului Bektashi, fiind atribuit ulterior, în jurul anului 1826, dervișilor ordinului sufit.

Cele mai vechi mențiuni ale ansamblului datează din mijlocul secolului al XVII-lea, iar o amplă renovare realizată în 1860 a adăugat minaretul și pridvorul de pe latura nordică. Complexul include moscheea și un mausoleu funerar (türbe), la care se ajunge printr-un coridor interior. Se spune că aici a fost descoperit mormântul unui sfânt sau martir al credinței, al cărui trup ar fi fost găsit într-o stare neobișnuit de bine conservată.

Minaretul moscheii s-a prăbușit în secolul al XX-lea, dar nu a fost consemnată o dată exactă a acestui lucru.

Astăzi, atât moscheea, cât și întregul complex Zuhuri sunt protejate ca monument istoric de către Departamentul Antichităților din Cipru.

La momentul actual (2026), Moscheea Zuhuri nu poate fi vizitată la interior.

Vizita Moscheii Zuhuri durează aproximativ 10 minute, cât să îi dai o scurtă roată.

Poți completa vizita în Larnaca cu o plimbare pe malul mării și prin port.

Deși este adesea eclipsată de stațiunile de pe coastă sau de orașe precum Paphos și Nicosia, Larnaca surprinde prin diversitatea obiectivelor sale. De la Biserica Sfântul Lazăr și Hala Sultan Tekke, până la muzeele sale, monumentele otomane și spectaculosul lac sărat, orașul oferă o combinație reușită de istorie, cultură și natură.

Fie că petreci aici doar o zi sau alegi să explorezi orașul mai pe îndelete, Larnaca are suficiente locuri interesante pentru a-și găsi locul în orice itinerar prin Cipru și reprezintă mult mai mult decât poarta de intrare a insulei.

Lipsa timpului ne-a împiedicat să vizităm câteva obiective importante precum Situl arheologic Kition, Muzeul Istoric din Larnaca, Moscheea Tuzla, Muzeul Municipal de Istorie Naturală, Memorialul celor căzuți în EOKA, Muzeul de Artă Creștină Aradippou, Muzeul Medical Kyriazis.

Mașina am avut-o închiriată de la Your’s car hire unde, pentru un Citroën C4 Cactus am plătit 524,79 Euro cu full insurance / 19 zile. Comunicarea cu ei a fost excelentă. Înainte de a rezerva, mi-au răspuns pe e-mail la toate întrebările pe care le-am avut, iar predarea / primirea mașinii a fost foarte ușoară.

În zona Larnaca, am ales să ne cazăm în Oroklini, la aproximativ 10 km de oraș, o alegere excelentă pentru noi, mai ales că aveam mașină închiriată, astfel că distanța nu a fost deloc un inconvenient. CyPresa Sweet Home Oroklini este un apartament cochet, luminos și modern mobilat, amenajat cu bun gust și dotat cu absolut tot ce ai nevoie pentru un sejur confortabil, mai ales în familie. Spațiul este bine compartimentat, primitor și foarte practic. Pentru noi, un mare plus a fost prezența mașinii de spălat rufe și a locului de parcare privat. Complexul rezidențial în care se află apartamentul dispune și de piscină, perfectă pentru sezonul cald (noi nu am profitat de ea, fiind acolo iarna). Este adevărat că în timpul zilei se aude zgomotul autostrăzii din apropiere, însă pe noi nu ne-a deranjat. Noaptea, după zile pline de explorări, eram atât de obosiți încât am dormit profund și nu am auzit absolut nimic.

La final de decembrie 2025 – început de ianuarie 2026, pentru 19 nopți (2 adulți și 2 copii), am plătit 1168 Euro, un raport calitate-preț foarte bun, din punctul meu de vedere, pentru confortul și facilitățile oferite.

Dacă te interesează alt tip de cazare poți căuta pe Booking.com ceva să ți se potrivească.

Acest articol conține linkuri de afiliat. Dacă faci o achiziție prin ele, eu pot primi un comision, fără costuri suplimentare pentru tine.