Hanul Alay (turcă: Alay han) este un edificiu istoric din perioada Imperiului Selgiucid, situat în apropierea localității Alayhanı din provincia Aksaray, Turcia. Împreună cu alte hanuri aflate de-a lungul rutei comerciale Denizli–Doğubayazıt, a fost inclus în Lista provizorie a patrimoniului mondial UNESCO în anul 2000.

Caravanseraiurile au fost construcții esențiale pentru comerțul medieval, oferind adăpost și siguranță caravanelor aflate în tranzit. Acestea își au originea în stilul de viață nomad al triburilor turce din Asia Centrală și au evoluat într-o formă de arhitectură cu funcție socială, integrată treptat în spațiul anatolian.

În Anatolia selgiucidă, hanurile au cunoscut o dezvoltare arhitecturală remarcabilă, fiind construite în principal din piatră, material specific regiunii. Ele ofereau călătorilor toate facilitățile necesare – de la spații de odihnă și hrană, până la protecție și servicii de bază – și funcționau ca fundații sociale susținute de stat, reflectând o trăsătură distinctivă a organizării societății turcești din acea perioadă.

Pe traseul istoric Denizli–Doğubayazıt se regăsesc aproximativ 40 de caravanseraiuri, dintre care circa 10 s-au păstrat într-o stare foarte bună. Printre cele mai reprezentative se numără: Akhan, Ertokuş Han, Saadettin Han, Obruk Han, Ağzıkarahan, cele două Sultan Han, Öresin Han, Şıhrehan, Mamahatun și Hacıbey Han.

Hanul Alay este hanul cu cel mai vechi portal cu muqarnă ce a supraviețuit timpului. Pe această muqarnă poate fi observată figura unui leu cu un cap și două corpuri, figură unică în Anatolia.

Acest han avea o secțiune acoperită folosită pentru cazare și o curte deschisă mărginită de zone de serviciu. Cu excepția portalului de intrare în secțiunea acoperită și a unor porțiuni din zidurile de est și vest, hanul a fost complet distrus. Secțiunea acoperită a fost reconstruită între anii 2008 – 2009, iar în prezent adăpostește un bazar cu diverși comercianți.

Secțiunea deschisă a fost descoperită în anul 2008 în timpul excavărilor pentru devierea drumului modern care trecea prin fața hanului.

Suprafața totală a hanului Alay este de 2.900 m². Secțiunea acoperită a hanului are o lungime de aproximativ 28,50 m și o lățime de 41,50 m. Curtea exterioară are o lungime de aproximativ 41,50 m și o lățime de 39 m.

În ciuda dimensiunilor sale foarte mari, hanul Alay nu este menționat explicit sub acest nume în sursele istorice. Cercetătorii presupun că cele două han-uri menționate în sursele scrise, Kılıçarslan II Kervansaray și Pervane Han, s-ar putea referi de fapt la acest han. Se presupune că inițial hanul Alay s-a numit “Sultanhan”, iar denumirea actuală de “Alay”, care înseamnă “grandios” sau “suprem”, a fost aleasă pentru a evita confuziile.

Deasupra intrării principale în han se află o placă inscripționată care este în mare parte distrusă. Prin urmare, nu există informații exacte referitoare la cel care a construit hanul și la data construcției acestui han. Se consideră totuși că hanul Alay a fost construit în perioada 1155 – 1192, în timpul domniei lui Kılıçarslan al II-lea, pe baza analizei stilistice a decorațiunilor și a faptului că aplicarea muqarnelor pe o ușă a coroanei este rezervată în mare parte hanurilor sultane. Caracteristile comune cu alte clădiri selgiucide datând de la începutul secolului al XIII-lea sugerează faptul că hanul Alay este, probabil, cel mai vechi han sultanic construit în Anatolia.

Hanul Alay este construit din piatră de tuf folosind tehnica pereților cu miez de pietriș și mortar între fațade din blocuri tăiate. Piatra cu tentă roșiatică folosită adaugă un efect decorativ natural.

Caravanseraiul Alay este orientat pe direcția nord-sud cu intrare printr-o poartă monumentală (crown door) situată pe fațada sudică.

Curtea deschisă, care a fost complet distrusă, avea o orientare nord-sud și includea nișe de tip iwan (un iwan este o încăpere deschisă într-o parte, ca un hol mare fără ușă, care se deschide spre curtea interioară a hanului). Pe latura vestică a curții s-au identificat două rânduri de pilaștri pătrați și un canal de scurgere, probabil pentru reziduuri de animale.

În aripa estică a curții se aflau camere de cazare și o baie (hamam) complexă, cu sistem de încălzire, canale de apă, tepidarium (încăperea de tranziție între rece și cald), caldarium (camera fierbinte a hamamului) și camere de baie private.

Tot în curte s-au descoperit urmele unei mici moschei ridicate pe patru stâlpi, de tip kiosk, construită deasupra unui puț.

Urmele unui sistem de captare a apei din râul aflat la nord sugerează existența unei rețele de alimentare cu apă.

Zona acoperită a caravanseraiului este compusă dintr-o navă centrală și șase nave laterale, dispuse transversal. Navele laterale sunt acoperite cu bolți în arc frânt, iar cupola centrală este susținută de arce nervurate și muqarnas în patru rânduri. Interiorul este luminat prin ferestre înguste amplasate strategic în ziduri și în cupolă. Platformele de încărcare sunt ridicate cu 40 cm față de nivelul podelei și sunt plasate de-a lungul navei centrale.

Hanul Alay este deschis zilnic între orele 08:00 – 19:00, iar intrarea este liberă (aprilie 2025) deci o scurtă oprire la cel mai vechi caravanserai al Analtoliei nu trebuie să lipsească din intinerariul tău în Anatolia Centrală.

În Cappadocia noi am stat în Uçhisar la Philosophy Hotel. Pentru o cameră triplă, pentru 2 adulți și 2 copii, noi am plătit 826 Euro / 9 nopți, la sfârșit de aprilie 2025. Hotelul aparține de o gazdă particulară și am avut micul dejun inclus. Camera a fost spațioasă, foarte curată și frumos aranjată.

Dacă te interesează alt tip de cazare poți căuta pe Booking.com ceva să ți se potrivească.

Acest articol conține linkuri de afiliat. Dacă faci o achiziție prin ele, eu pot primi un comision, fără costuri suplimentare pentru tine.