
Mănăstirea Gümüşler (turcă: Gümüşler Manastırı) este situată în satul Eski Gümüs (Provincia Niğde), sat ce are un afloriment de rocă vulcanică lung de 500 de metri și înalt de 15 metri, presărat cu numeroase peșteri. Mănăstirea este situată la capătul nordic al aflorimentului.
Mănăstirea Gümüşler a fost săpată în tuf vulcanic în secolul al X-lea (în jurul anului 900) și purta denumirea de Traicas (Trakias). Mănăstirea a fost săpată de la nivelul suprafeței sub forma aproximativă a unui cub având 15 m lățime, 14 m lungime și 11 m înălțime.
La Mănăstirea Gümüşler se poate ajunge cu mașina sau cu autobuzul. Din Göreme se poate lua un autobuz către Niğde. Stația de autobuze este situată la drumul principal, iar autobuzele sunt destul de frecvente (de obicei la fiecare 30 de minute). Din Niğde trebuie să iei un minibus (dolmuş) spre Gümüşler. Dacă îi menționezi șoferului că mergi la mănăstire, acesta te va lăsa destul de aproape de poarta de intrare (varianta cu transport în comun NU este testată de noi, doar am auzit de ea).
Noi am ajuns la Mănăstirea Gümüşler cu mașina personală în turul nostru de explorare a Cappadociei.
Complexul monahal este alcătuit din biserică, chilii pentru călugări, bucătărie, spații de depozitare (kiler), odăi pentru slujitori, diverse alte încăperi adiacente curții și un oraș subteran pe două niveluri, folosit în caz de urgență.



Intrarea în curtea mănăstirii se face printr-un mic culoar în stâncă.
Primul lucru pe care îl observi este zidul nordic care este ornat cu nouă arcade înalte adăpostite sub o mică streașină. Picioarele arcadelor ajungeau inițial până la pământ.






În interiorul curții pot fi observate și gropi pentru morminte și diferite oale îngropate ce erau utilizate pentru stocarea diverselor produse și diverite capete de coloane.
Pereții curții prezintă găuri care susțineau grinzi de lemn pentru o structură de acoperiș. Această reconstrucție a fost probabil post-bizantină (după 1453), când otomanii au remodelat clădirea în scopurile lor.





Peretele nordic are mai multe intrări. Ușa din partea stânga dă într-o cameră simplă, dreptunghiulară ce servea probabil ca zonă de gătit.
Încăperea are o lungime de 10 m și o lățime de 5 m, iar pardoseala este plină de morminte și de gropi mari și adânci ce adăposteau vase de lut pentru apă și vin. Tavanul este boltit, iar peretele îndepărtat prezintă o absidă mare cu două nișe laterale mai mici și o cruce malteză. În partea dreaptă se presupune că ar fi fost masa de piatră cu bănci. Locașul pentru picioare ar fi fost săpat în podea astfel încât masa se afla la nivelul podelei.

Ușa decorativă din mijloc este punctul central al întregii fațade de nord, deoarece duce la intrarea în biserică (nartex). Intrarea din dreapta curții este acum zidită, dar duce în spațiul central al bisericii (naos).
Frescele de la interiorul bisericii sunt datate la 1050 d.Hr. și sunt atribuite la trei pictori diferiți.
Pronaosul este impresionant sculptat, dar neterminat. Tavanul este boltit, iar pereții au arcade înalte și înguste. Deasupra ieșirii, pe perete, se află o cruce greacă cu brațe egale realizată în relief. Fresca din pronaos îi înfățișează pe arhanghelii Gavril (stânga) și Mihail (dreapta), îmbrăcați în haine regale și pregătiți să slujească. Figura centrală este Maica Domnului cu Pruncul Iisus în brațe. Aceste picturi sunt atribuite unui prim pictor.





Naosul bisericii este în formă de cruce grecească, cu coloane acoperite cu tencuială decorativă neagră cu model geometric alb.




Absida stângă prezintă o frescă unică în Anatolia denumită “Maria zâmbitoare”. Se presupune că acest lucru se datorează unei restaurări defectuoase a picturii.

Absida nordică (din partea dreaptă) înfățișează scena Bunei Vestiri, Nașterii lui Hristos, prezentării la Templu și pe Sfinții Ioan Botezătorul și Ștefan. Aceste picturi sunt atribuite unui al doilea pictor. Tot aici se află o nișă cu două morminte.







Absida principală prezintă trei registre. Registrul superior îl înfățișează pe Hristos pe tron cu un înger la dreapta sa, simbolurile evangheliștilor și momentul Deisis cu Maria și ucenicii.
Registrul median îl înfățișează pe Iisus și busturi ale apostolilor săi.
Registrul de jos îi înfățișează pe părinții Bisericii Capadociene, Vasile cel Mare de Kayseri, Grigore de Nisa și Grigore de Nazian.
Picturile absidei principale sunt atribuite unui al treilea pictor.
Dispunerea cer/Ierusalim/pământ în fresca absidei principale a fost un model comun pentru frescele bisericești din perioada bizantină mijlocie (aproximativ 700-1.100 d.Hr.). Iisus Hristos (în partea de sus) este capul fondator al bisericii așezate în ceruri; apoi apostolii (în secțiunea din mijloc) dezvăluie omenirii vestea bună despre Iisus, iar părinții bisericii (panoul inferior) păstoresc și slujesc biserica de pe pământ.

După ce am admirat interiorul bisericii, ne-am hotărât să urcăm și la etaj.
La etaj se poate ajunge pe o scară destul de abruptă, iar aici pot fi observate scene din fabulele lui Esop – foarte rar întâlnite în Cappadocia. Încăperea prezintă două nișe arcuite, ce reprezentau paturile călugărilor, cu perne săpate în piatră.







Ieșind în curte am intrat pe o ușă din peretele vestic. Am ajuns astfel să explorăm și o mică parte din orașul subteran.
Am observat o ușă masivă de piatră utilizată la blocarea culoarelor în caz de atac și resturi de oale îngropate. Ne-am plimbat prin încăperile goale încercând să ne imaginăm cum trăiau oamenii în acele vremuri.












Mănăstirea Gümüşler a funcționat până în anul 1923 când s-a încheiat războiul greco-turc cu Tratatul de la Lausanne, iar grecii ortodocși au migrat în Grecia. Mănăstirea a fost redescoperită în anul 1962, iar restaurarea ei a fost realizată de către arheologul-restaurator britanic Michael Gough începând cu anul1963.
În anul 1973, Mănăstirea Gümüşler a fost declarată sit arheologic și deschisă vizitatorilor.
Mănăstirea Gümüşler poate fi vizitată zilnic, vara (1 aprilie – 31 octombrie) între orele 08:00 – 19:00 și iarna (1 noiembrie – 31 martie) între orele 08:00 – 17:00. Prețul unui bilet este de 100 lire turcești / adult (3 Euro), iar intrarea este gratuită pentru copiii sub 18 ani. Nu uita să ajungi cu cel puțin 1 oră înainte de închidere.
De ambele părți ale intrării în mănăstire se află mici locuințe rupestre care pot fi explorate dacă ai timp suplimentar. Acestea fac parte dintr-un parc public cu o mică potecă. Dacă poarta este încuiată, aceste așezări pot fi observate de după gard (fără a fi posibilă explorarea lor).












Noi am explorat o mică parte dintre acestea și am urcat și sus pe stâncă pentru a vedea curtea mănăstirii de la înălțime.






E greu de înțeles cum de Mănăstirea Gümüşler nu este inclusă mai des în tururile Cappadociei — este un loc care chiar merită văzut!
În Cappadocia noi am stat în Uçhisar la Philosophy Hotel. Pentru o cameră triplă, pentru 2 adulți și 2 copii, noi am plătit 826 Euro / 9 nopți, la sfârșit de aprilie 2025. Hotelul aparține de o gazdă particulară și am avut micul dejun inclus. Camera a fost spațioasă, foarte curată și frumos aranjată.





Dacă te interesează alt tip de cazare poți căuta pe Booking.com ceva să ți se potrivească.
Mă găsești și pe Facebook, Instagram și Youtube. Nu uita să dai Like, Follow și Subscribe dacă îți place ce postez 😊.
You can also find me on Facebook, Instagram and Youtube. Don’t forget to hit Like, Follow and Subscribe if you like what I post 😊.
Acest articol conține linkuri de afiliat. Dacă faci o achiziție prin ele, eu pot primi un comision, fără costuri suplimentare pentru tine.
[…] Mai multe detalii despre mănăstire am scris într-un articol separat pe care îl poți citi aici. […]
LikeLike