Peștera Poarta lui Ionele (sau Poarta lui Ionel) este o peșteră activă situată pe teritoriul comunei Gârda de Sus, jud. Alba. Peștera a fost declarată monument al naturii în 1999, iar aria protejată are o suprafață de 7,36 ha.

Peștera Poarta lui Ionele se află în Cheile Ordâncunșei, în Parcul Natural Apuseni, la o altitudine de 835m conform ghidului turistic Dumitru Dobra, pe partea dreaptă a văii Ordâncușa. Există mai multe variante privind altitudea la care se află peștera: 890m conform unui site de speologie, 800m conform lui Marcian Bleahu în cartea sa “Peșteri din România” și 810m conform unor diverse articole din on-line.

Deși Peștera Poarta lui Ionele a fost semnalată de către J. Vass încă din anul 1857, aceasta a fost cercetată și cartată abia în 1921 de către P. Chappuis, R. Jeannel și Emil Racoviță.

Cu ocazia filmărilor pentru filmul românesc “Flăcări pe comori” din 1986, cascadorul speolog Viorel Roru Ludușan explorează avenul ce se deschide în apropierea intrării în peșteră și descoperă intrarea în Galeria Polaris. Galeria nou descoperită este explorată abia în 1988 de către membrii Alpin Speo Club Polaris Blaj, iar Viorel Roru Ludușan realizează cartarea Peșterii Poarta lui Ionele. În anul 1989 membrii Alpin Speo Club Polaris Blaj realizează și amenajarea turistică a peșterii.

Accesul în peșteră se face pe o platformă metalică și este foarte facil chiar și pentru copiii mici necesitând doar extra atenție la scara de lângă cascada temporară.

Peștera Poarta lui Ionele are o lungime de 324m (386m după site-ul de speologie) din care doar 131m sunt vizitabili de către turiști și are o vechime de doar 3800 de ani (conform ghidului turistic Dumitru Dobra).

Apele rezultate în urma zăpezilor și ploilor se adună în dolinele din Dealul Frumos și Platoul Mununa. Aceste ape ajung ulterior într-un lac din Peștera de sub Zgurăști (cu cel mai mare lac subteran din România) situată mai sus cu 130m, iar supraplinul ajunge în Peștera Poarta lui Ionele generând un lac temporar în capătul peșterii și un râu subteran temporar cu debit variabil. La ploi torențiale, debitul acestui râu poate ajunge și la 1 m³/s, iar o cascadă frumoasă se formează la pragul stalagmitizat de 6m înălțime unde se află și scara pe care urcă vizitatorii.

Podeaua peșterii este acoperită cu pietriș sau bazine de tip gur.

Pentru a ajunge la Peștera Poarta lui Ionele este suficient să pui pin-ul pe GoogleMaps și vei ajunge unde trebuie. Pentru că nu există o parcare, va trebui să lași mașina pe marginea drumului. Primul lucru pe care îl vei vedea este Peștera Corobana lui Gârțău, o scobitură impresionantă în peretele calcaros al Cheilor Ordâncunșei. Această scobitură (ce poartă denumirea de “abri” în speologie) are o lățime de aproximativ 38m, o adâncime de 30m, o înălțime de 14m și a fost amenajată cu bănci și scaune de piatră unde te poți odihni. Într-o mică scobitură a acestei peșteri se poate vedea drapelul României.

După ce traversezi podul peste râul Ordâncușa, trebuie să urci treptele din partea dreaptă a unei construcții de lemn acoperite cu șindrilă. Pe partea stângă a treptelor cum urci poți admira tuful calcaros format de pârâul permanent ce izvorăște de sub peretele stâng al peșterii în apropiere de intrare.

După o tonă de trepte 🤪 ajungem la intrarea în peșteră care este impresionantă la cei 15m înălțime ai săi. Un gard și o poartă metalică opresc accesul nepermis în peșteră. După ce plătim biletele, domnișoara (sau doamna) ghid ne face o scurtă prezentare a peșterii după care ne lasă să explorăm în voie 😍. Spre dezamăgirea mea suntem anunțați de la intrare că anul acesta cascada s-a format doar în luna februarie deci acum (iunie 2024) nu vom vedea nici un râu subteran.

Mergem la pas lejer pe o platformă dreaptă și admirăm pereții lipsiți de formațiuni ai galeriei principale și înălțimea de aproximativ 32m a acesteia.

După aproximativ 50m, galeria cotește spre stânga și ajungem la scara ce urcă pragul de 6m înălțime pe lângă cascadă, când aceasta este prezentă.

După ce urcăm scara, ne continuăm iarăși plimbarea la loc drept. În această parte a peșterii există ceva stalactite mici de calcar pe tavan, iar pereții prezintă picături de apă.

După vreo 20m galeria cotește iar spre stânga. Pe partea dreaptă, înainte de cot, se observă scara nefuncțională ce duce la Galeria Polaris aflată la o înălțime de 12m. Această galerie superioară nu este accesibilă vizitatorilor și adăpostește o colonie de lilieci.

Imediat după această cotitură la stânga ajungem și la capătul amenajat al peșterii. În chițăitul liliecilor ne uităm spre locul unde se formează lacul temporar la precipitații abundente.

În peșteră au mai fost semnalate și araneide troglobionte (Nesticus spelaeus) și copepode.

Referitor la numele peșterii există o legendă conform căreia aici s-ar fi adăpostit un haiduc pe numele său Ionele. Acesta ar fi fost prins numai după ce potera ar fi urmărit-o pe iubita sa până la peșteră într-o seară când fata îi aducea de mâncare.

Peștera Poarta lui Ionele este deschisă zilnic între orele 10:00 – 18:00, iar la data de 24 iunie 2024, prețul unui bilet era de 15lei/adult și 7 lei/copil peste 7 ani. Durata unei vizite poate fi de 30 de minute dacă te însoțește ghidul sau cât vrei tu dacă se poate să explorezi singur.

Ca le orice peșteră, ține cont că temperatura înăuntru este scăzută chiar și vara (sub 10°C) și este posibil să ai nevoie de extra îmbrăcăminte.

În zona Arieșeni, noi am fost cazați la Pensiunea Valea Galbenei unde am încercat pentru prima dată și ciubărul 😊. O noapte de cazare, la sfârșit de iunie 2024, ne-a costat 250lei / cameră triplă (ciubărul se plătește separat). Camera noastră a avut și balcon și a fost minunat să stăm seara să mâncăm în susurul râului care trece fix prin spatele pensiunii. De ciubărul cu vibro-masaj nu mai zic 🥰.

Dacă te interesează alt tip de cazare poți căuta pe Booking.com ceva să ți se potrivească.

Acest articol conține linkuri de afiliat. Dacă faci o achiziție prin ele, eu pot primi un comision, fără costuri suplimentare pentru tine.