Nu am reușit niciodată până acum să ajung pe munte în perioada de înflorire a rododendronului, iar multitudinea de imagini roz din ultimii ani de pe internet m-a făcut să-mi doresc foarte mult acest lucru.

Cum în 2024 cam toate florile au înflorit cu aproape o lună mai devreme, am urmărit din timp grupurile de drumeție pentru a vedea când apar primele poze cu rododendronul înflorit. Cum nu am un soț înnebunit după drumeții și 2 copii mici care merg încet spre foarte încet pe munte, îmi doream un traseu foarte ușor pentru admirarea rododendronului.

Am ajuns astfel, la 8 iunie 2024, să aleg Vârful Vânturiș din Munții Bucegi pentru admirarea spectacolului roz oferit de smârdar, după cum mai este denumit rododendronul. În această locație florile sunt extrem de accesibile nefiind necesară o drumeție până pe vârful muntelui.

Atenție, rododendronul este specie protejată deci fii cu bun simț și nu rupe florile doar ca să se ofilească până ajungi acasă. Lasă și pe alții să se bucure de spectacolul oferit de natură.

Vârful Vânturiș are o înălțime de 1925m și se află în Parcul Natural Bucegi. Vânturiș este un vârf accesibil și persoanelor fără multă experiență în drumeții. Din păcate traseul spre vârf nu este marcat, dar nu este nici greu de identificat.

Pentru a ajunge pe Vârful Vânturiș trebuie să setezi un pin în GoogleMaps pe Stâna Vânturiș. Nu te speria, nu este nevoie să ai mașină 4×4. Stâna Vânturiș este doar pentru a ajunge la intersecția Transbucegi (DJ173) cu drumul forestier ce duce la stână. La această intersecție, exact în curbă, este un refugiu unde poți lăsa mașina. Bineînțeles că poți lăsa mașina și pe iarbă, cum am făcut noi 😊.

După ce am parcat mașina am admirat puțin peisajele superbe oferite de munți 🥰.

După ce ne-am echipat de drumeție am pornit pe drumul de pământ în direcția Stânei Vânturiș și a celor 2 vârfuri care se văd din Transbucegi. Încă din parcare se vedea că vârful din partea stângă este plin de flori roz 😍.

Nefiind nici o potecă marcată, am luat-o de-a dreptul la deal printre rododendron, încercând să evităm pe cât posibil să călcăm florile. Din loc în loc se văd zone ce aduc a potecă, dar sunt de fapt zone mai frecventate de turiști și deci mai călcate.

Și dacă inițial părea că norii de pe cer se vor împrăsșia și mă vor lăsa să văd tot rozul acela în razele soarelui, ulterior cerul a început să se acopere și mai mult de nori. Când este înnorat, de la depărtare parcă nici nu-ți mai dai seama că rododendron este acela ce acoperă muntele și te gândești mai degrabă la ceva vegetație maronie.

Cum nu știam dacă va mai ieși soarele, am decis să fac poze de pe acum atât la rododendron cât și la alte floricele ce mi-au atras atenția 🥰.

După ce m-am declarat mulțumită de pozele făcute la floricele, am privit spre vârful stâncos din fața noastră și am zis că dacă tot suntem aici să mergem și până pe vârf să ne facem poză cu plăcuța cu altitudinea.

Și am ajuns pe vârf doar ca să vedem că nu acela este vârful 🤣 și că traseul continuă, acum fiind o potecă foarte bine delimitată deși nu marcată. Ne hotărâm să continuăm până în vârf gândindu-ne că nu are cum să mai fie mult de mers.

Și pentru că piciorușele mici au obosit deja, ne-am hotărât să facem o pauză mai lungă și să și mâncăm.

Iar în acest timp a ieșit și soarele pentru puțin timp. Întradevăr spectacolul roz oferit de rododendron este fabulos în lumina soarelui 😍.

Și dacă tot se mânca, am mai făcut ceva poze la rododendroni și clopoței 😍.

Cât timp mâncam a început să tune și să picure ușor, iar în depărtare se vedea că a început și o ploaie torențială. Am hotărât totuși să continuăm până în vârf deoarece vântul părea să ducă norii de ploaie departe de noi și aveam și pelerine de ploaie la noi.

După nici 5 minute de urcat vedem în depărtare un băț care clar nu era paratrăznet 🤪, deci nu mai aveam mult până în vârf. Yay! Între timp s-au oprit și picăturile răzlețe de ploaie. Yay!

După ce ne-am odihnit puțin, am plecat înapoi spre mașină. Din vârf și până la mașină am făcut în jur de 30 de minute, iar urcarea ne-a luat aproximativ 1 oră și jumătate, dar ne-am oprit pentru o multitudine de poze și ca să mâncăm. Deci posibil urcarea să dureze vreo 45 de minute și poate chiar mai puțin pentru cineva fără copii mici.

După ce am coborât iar la drumul de pământ ce duce la Stâna Vânturiș, m-am oprit să fac poze și la floricelele de acolo 😍.

O drumeție superbă ce merită făcută în fiecare sezon de înflorire a rododendronului 🥰.