Rămășițele castrului roman Cumidava se regăsesc în apropiere de orașul Râșnov, jud. Brașov, pe terasa râului Bârsa. Castrul Cumidava este clasat ca monument istoric sub codul BV-I-s-A-11283.

Denumirea castrului provine de la așezarea Comidava a dacilor cumidavensis, așezare poziționată pe Dealul Cetății (unde în prezent se află Cetatea Râșnov). Castrul Cumidava făcea parte din Limesul Transalutanus, iar în cadrul castrului era staționată Cohorta a VI-a Nova Cumidavensium Alexandriana Severiana. Castrul roman Cumidava ar fi rezistat până în jurul anului 250, când ar fi ars în urma unui puternic atac al trupelor aliate dace, gote și vizigote.

După războiul daco-roman din 101-102, romanii au ridicat în Țara Bârsei un castru auxiliar de aproximativ 1,25ha (114 × 110m) apărat de un val de pământ și dublat de șanț de apărare. Valul de pământ avea 10 m grosime şi 2 m înălţime, iar șanțul de apărare de pe laturile nord-vest şi sud-vest avea o deschidere de 3,50 m şi 2 m adâncime. Acest castru a funcționat aproximativ între anii 101–118 și ar fi făcut parte din frontiera nordică a provinciei Moesia Inferior, frontieră care ar fi fost extinsă în acea perioadă şi în sud-estul Transilvaniei. Rolul castrului era de a apăra intrarea în provincie dinspre nord, prin Pasul Bran.

După anul 118 a fost construită o incintă dreptunghiulară din zid de piatră de aproximativ 1,46ha (124 × 118 m). Această incintă dreptunghiulareă avea ziduri de grosimi cuprinse între 1,5 – 1,7 m, iar colțurile sale erau orientate după cele 4 puncte cardinale. Poarta Praetoria era orientată spre Pasul Bran și era poziționată pe latura nord-estică a castrului. Din această fază de funcționare a Castrului Cumidava s-au identificat 3 şanţuri de apărare pe laturile de nord-est şi sud-est, 2 șanțuri de apărare pe latura de sud-vest și 1 singur șanț de apărare pe latura de nord-vest. Castrul Cumidava devine fortificație a Provinciei Dacia Inferior.

Existența castrului Cumidava a fost atestată la 1856 de către M. J. Ackner, iar primele cercetări sistematice au fost efectuate de către Macrea Mihail în anul 1939. La aceste prime cercetări au fost dezvelite turnurile de colț, cele 4 porți și ceva ziduri din interiorul fortificației. Tot atunci a fost descoperită o lespede fragmentată dedicată “protectoarei castrelor”, Împărăteasa Iulia Mamaea, mama Împăratului roman Alexandru Sever (222-235) și inscripția “Cvmidava” zidită în poarta centrală a castrului (Poarta Praetoria). Pe lespedea dedicată Împărătesei se poate citi: IuliaeIuliae Mameae augustae matri Domini nostri sanctissimi Imperatoris Caesaris Severi Alexandi augusti et castrorum senatusque cohors Vindelicorum Piae fidelis Cumidavensis Alexandrianae ex quaestura sua dedicante la sdio Dominatio legato augusti III Daciarum, iar aceasta poate fi văzută la  Muzeul Județean de Istorie din Brașov.

Cercetările arheologice au fost continuate în perioada 1969 – 1974 de către Gudea Nicolae şi Pop Ioan fiind dezvelite clădirea comandamentului (16 × 24 m) și diferite alte clădiri.

În anul 2011 au fost reluate săpăturile arheologice de către colectivul condus de Petculescu Liviu cu scopul de a preciza planul castrului, fazele de construcţie şi datarea lor. În cadrul acestor săpături arheologice s-au descoperit șanțurile de apărare din ambele faze de funcționare ale castrului roman.

Cercetări arheologice la Castrul Cumidava s-au realizat până în anul 2020, iar la aceste cercetări au participat și studenți ai unei universități canadiene ca urmare a proiectului CARP (Cumidava Archaeological Research Project).

Descoperirile arheologice din cadrul Castrului Cumidava sunt numeroase. Săpăturile arheologice au scos la iveală o figurină din lut a zeiței Venera (Venus), unelte (din piatră – gresii pentru ascuţit obiecte din metal şi  râşniţă/catillus pentru măcinat cereale; din fier – cuie, piroane, scoabe, balamale, lame de cuţit), arme  (din fier, bronz, plumb), podoabe (din bronz – fibule, din sticlă – mărgele, din os – ace şi pieptene pentru  păr), peste 40 de monede (denari de argint, care poartă imaginile împăraţilor romani Galba şi Alexander Severus)  şi recipiente din sticlă. Tot în cadrul săpăturilor arheologice s-a descoperit și ceramică dacică, lucru ce atestă continuitatea dacică chiar și după cucerirea romană.

Pentru a ajunge la Castrul Cumidava trebuie să te bazezi exclusiv pe indicațiile din GoogleMaps nefiind nici un indicator. Dumul este de pământ și destul de rău. La 19 martie 2023 când am ajuns noi la castru am avut noroc că avem mașină 4×4 pentru că a trebuit o porțiune să mergem efectiv pe câmp deoarece șanțurile din drumul de pământ erau prea mari. Desigur există și opțiunea de a lăsa mașina la asfalt și să mergi în plimbare pe jos 2km dus și 2 km întors.

Din păcate pot recomanda o vizită aici doar pasionaților de istorie deoarece castrul efectiv se prezintă sub forma unor gropi în pământ rezultate în urma săpăturilor arheologice. Zidurile descoperite în urma cercetărilor arheologice au fost acoperite la loc pentru a nu fi deteriorate mai mult de turiști sau factori de mediu.

Ținând cont că există o porțiune foarte mare a castrului ce încă nu a fost săpată, este foarte posibil ca pe viitor săpăturile arheologice să fie reluate, iar după finalizarea lor POATE zona va fi amenajată turistic. Dacă nu, sper măcar cercetătorii să descopere multe relicve 😊.