Rezervaţia naturală Stufărişurile de la Sic se află la confluenţa văii Sicului cu valea Coastei, pe teritoriul comunei Sic, jud. Cluj. Rezervația este a doua cea mai mare întindere de stuf de pe teritoriul României, după Delta Dunării, cu o suprafață de 505ha. Din acest motiv, aria protejată și-a câștigat denumirea de “Delta Transilvaniei”.

Aria protejată a fost înființată în anul 1974, iar în anul 2000 a fost declarată rezervaţie naturală de interes naţional. Rezervația de la Sic face parte din aria protejată de importanță avifaunistică ROSPA0104 Bazinul Fizeşului (declarată arie de protecție specială avifaunistică în 2007) și se suprapune pe o porțiune cu Situl de importanță comunitară Natura 2000 ROSCI0099 Lacul Ştiucilor – Sic – Puini – Bonţida.

Mai multe detalii tehnice despre aria protejată găsești la finalul articolului 😉.

Locația de pe GoogleMaps nu este cea exactă. Dacă vii dinspre Cluj-Napoca, exact la intrarea în satul Sic, vei vedea pe partea dreaptă podețul de lemn ce străbate mlaștina. Peste drum de începutul traseului există și loc de parcare.

La data când am vizitat noi stufărișurile, 22 septembrie 2023, nu exista taxă de parcare sau taxă de vizitare. Posibil totuși în sezon să existe anumite taxe.

După ce am parcat mașina, ne-am decis să mergem întâi să ne plimbăm, deoarece soarele urma să apună și am fi vrut să vedem locul pe lumină. Când ne-am întors la mașină, ne-am uitat pe panoul informativ ce prezenta ce mai poți vizita în zonă și panoul cu informații foarte succinte referitoare la rezervația naturală.

Prima parte a rezervației nu prea are stuf și poți să te simți puțin dezamăgit/ă. Eu cel puțin așa m-am simțit, dar am continuat totuși să înaintăm pe podeț.

Abia după primul foișor de vizitare începi să vezi cum stuful devine din ce în ce mai înalt 🥰.

Bineînțeles că eu a trebuit să fac poze și la floricele 😍.

După ce trecem de primul foișor vedem în depărtare și turnul de observare. Când am ajuns la turn am urcat să admirăm stufărișurile de la înălțime. Noroc că eram doar noi pe acolo pentru că eu eram în rochie 😜.

Din turnul de observare, podețul de lemn abia se mai zărește din cauza înălțimii stufărișului 😄.

După 2-3 minute în care ne-am lămurit că toate păsările fie s-au băgat la somn fie au migrat, am coborât din turn și ne-am continuat plimbarea prin stufărișul care acum mă depășea pe alocuri în înălțime. Da, nu sunt eu o persoană foarte înaltă, dar dacă te gândești că eu stăteam pe podețul de lemn și stuful mă depășea, îți dai seama că era foarte înalt.

În curând vedem și cel de-al doilea foișor de vizitare imediat după care se termină și podețul de lemn ce străbate mlaștina de la Sic.

Și fiindcă soarele deja a apus și eu am început să le servesc cina țânțarilor, am făcut stânga-mprejur și ne-am îndreptat spre mașină.

Stufărișurile de la Sic sunt o locație deosebită, dar doar pentru oamenii ce iubesc natura. Te poți doar plimba pe podețul de lemn nou refăcut și asculta diferitele sunete ale faunei locale. Printre stuf poți admira și diverse floricele, depinzând de sezon.

Chiar dacă unii oameni sunt nesimțiți și aruncă gunoaie, tu nu fă la fel. Un bidon gol și un ambalaj gol sunt mult mai ușoare după ce le-ai consumat conținutul așa că ia-le frumos cu tine înapoi la mașină 🤗.

Când am vizitat Stufărișurile de la Sic am fost cazați la Bruno Apartment, un apartament foarte comod situat în apropierea gării și a locului meu de muncă. Aici am stat întreaga săptămână pe care am petrecut-o în Cluj-Napoca, iar dacă vrei, poți și tu să-ți rezervi aici.

Alcătuită din mlaștini, iazuri și luciu de apă, cu vegetație de stuf și papură, în cadrul ariei protejate Stufărişurile de la Sic se întâlnesc mai multe tipuri de habitate cum ar fi:

-6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor până la cel montan şi alpin care este reprezentat prin comunităţi de Scirpetum sylvatici;

-6210 Pajişti uscate seminaturale şi faciesuri cu tufărişuri pe substrat calcaros (Festuco – Brometalia);

-6240* Pajişti xerofile subpanonice;

-3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie de tip Magnopotamion sau Hydrocharition;

-1530* Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice si ponto-sarmatice.

Fauna

În arealul rezervației sunt întâlnite o gamă diversă de păsări protejate de lege printre care: stârcul pitic (Ixobrychus minutus), buhaiul de baltă (Botaurus stellaris), egreta mică (Egretta garzetta), egreta mare (Egretta alba), eretele de stuf (Circus aeruginosus), cresteţul pestriţ (Porzana porzana), cresteţul cenușiu (Porzana parva), guşa vânătă (Luscinia svecica), eretele vânăt (Circus cyaneus), fluierarul de mlaștină (Tringa glareola), sfrânciocul roșiatic (Lanius collurio), sfrânciocul mic (Lanius minor), pescărușul mic (Larus minutus), ciocârlia de pădure (Lullula arborea), viesparul (Pernis apivorus), ciocănitoarea verzuie (Picus canus), chira de baltă (Sterna hirundo), huhurezul mare (Strix uralensis), silvia porumbacă (Sylvia nisoria), fâsa de câmp (Anthus campestris), acvila ţipătoare mică (Aquila pomarina), rața roșie (Aythya nyroca), caprimulgul (Caprimulgus europaeus), chirighiţa cu obraji albi (Chlidonias hybridus), chirighiţa neagră (Chlidonias niger), barza albă (Ciconia ciconia), șerparul european (Circaetus gallicus), cristelul de câmp (Crex crex), ciocănitoarea de stejar (Dendrocopos medius), bătăușul (Philomachus pugnax).

Dintre amfibienii întâlniți pot fi menționați izvorașul cu burta roșie (Bombina bombina) și izvorașul cu burta galbenă (Bombina variegata).

Insectele mai importante de pe suprafața ariei protejate sunt rădașca (Lucanus cervus) și cărăbușul cu corn (Bolbelasmus unicornis).

Flora

Flora rezervației este reprezentată în special de stuf (Phragmites australis) și papură (Typha angustifolia și Typha latifolia).

Vegetația submersă (sub apă) este reprezentată de cenoze de Ceratophyllum demersum, Myriophyllum spicatum, Myriophyllum verticillatum.

Vegetația natantă (care plutește) este mai rară în iazuri și este reprezentată de comunități de Lemna minor şi Utricularia vulgaris, Potamogeton pusillus, Potamogeton crispus şi Potamogeton pectinatus.

Vegetația emergentă (deasupra apei) este mult mai abundentă și este reprezentată de specii de Bolboschoenus maritimus, Alisma plantago-aquatica, Lysimachia vulgaris, Scirpus lacustris, Iris pseudacorus, Carex riparia, Carex vulpina, Mentha aquatica.