Fortăreața Cherven (rom: Fortăreața Roșie) este situată pe un deal înalt de stâncă delimitat pe trei părți de râul Cherni Lom, în Parcul Natural Rusenski Lom, provincia Ruse, Bulgaria.

Dealul stâncos de la Cherven a fost locuit inițial de traci, iar apoi, Iustinian I, împăratul Imperiului Bizantin între anii 527-565, a ridicat aici o fortificație ce se distinge de fortificația bulgară de mai târziu prin blocurile mari de piatră folosite.

În secolul al VI-lea, zidul de apărare dinspre est al fortăreței romane avea o lungime de 72 de metri și era prevăzut cu două porți de acces. O primă poartă de acces era în interiorul unui turn de formă trapezoidală și avea două deschideri ce puteau fi blocate cu o grindă pentru a împiedica accesul invadatorilor. A doua poartă era o simplă ușă de acces în extremitatea de sud a zidului estic de apărare. Zidul de apărare vestic era prevăzut cu un drum de acces străjuit de un turn de apărare. Acest drum de acces ducea la sursa de apă potabilă a fortificației.

În timpul celui de-al doilea imperiu bulgar, între secolele XII – XIV, fosta cetate bizantină este reconstruită și sunt adăugate noi fortificații. Pe partea de est, un nou zid de fortificații este ridicat la 5 metri în exteriorul vechiului zid roman, zid prevăzut cu 3 turnuri de apărare. Aici, săpăturile arheologice au scos la iveală piatra funerară a prințesei ungare Anna-Maria (1204–1237), soția țarului Ivan Asen al II-lea. Zidului de apărare dinspre vest i se face o poartă de acces la sud de turnul de apărare, iar vechea poartă romană de acces este blocată. Zidul de vest avea o înălțime de 10 metri și prezenta creneluri. Turnul de apărare de 12 metri înălțime avea trei niveluri și prezenta două deschideri pentru tragerea săgeților în timpul atacurilor inamice. Ultimul nivel al turnului era conectat cu platforma de luptă a zidului de apărare și putea fi accesat prin intermediul unor scări aflate la interiorul turnului. În partea de nord este de asemenea ridicat un zid de apărare care ar fi avut o grosime de aproximativ 3,5 metri, iar săpăturile arheologice nu au relevat prezența vreunei fundații sau a vreunui turn de apărare. Acest zid însă nu s-a conservat foarte mult datorită faptului că, la mutarea locuitorilor în secolul al XVII-lea la baza cetății medievale, s-au folosit pietrele acestui zid pentru ridicarea noilor locuințe.

Fortăreața Cherven este menționată pentru prima dată într-o scriere bulgară veche apocrifă (= scriere religioasă nerecunoscută de biserică și a cărei autenticitate este îndoielnică) datată în secolul al XI-lea. În anul 1235, fortăreața devine sediul episcopiei medievale bulgare ortodoxe. În anul 1242, trupele mongole provoacă serioase pagube fortăreței care apoi este cucerită de trupele Imperiului Bizantin în timpul domniei Țarului Ivailo (1278-1279).

Cherven și-a continuat dezvoltarea ajungând ca, în secolul al XIV-lea, suprafața sa să depășească 1,8km pătrați și să cuprindă un oraș interior fortificat și un oraș exterior întins la poalele dealului și pe dealul învecinat. Cherven devine un important centru militar, administrativ, economic și cultural și își atinge apogeul sub domnia țarului Ivan Alexander (1331-1371). Ocupația otomană din anul 1388 a dus la declinul fortăreței.

Săpăturile arheologice efectuate între anii 1910-1911 sub conducerea profesorului Vasil Zlatarski, au scos la iveală rămășițele vechiului oraș. Din anul 1961 s-au început cercetări periodice in situ care în prezent sunt coordonate de Stoyan Yordanov de la Muzeul Regional de Istorie din Ruse. În urma săpăturilor au fost descoperite ateliere, străzi, case rezidențiale, clădiri administrative, două pasaje subterane de alimentare cu apă, zidurile fortăreței, 16 biserici și un castel. Acest castel era construit pe cea mai înaltă porțiune a dealului Cherven, avea o singură intrare și 5 turnuri de apărare. În curte se găseau o biserică și un rezervor de stocare al apei.

În anul 1965, Fortăreața Cherven a fost declarată Rezervație Arheologică Națională.

Se ajunge ușor la fortăreață folosind GoogleMaps care vă va duce până în prima parcare de la baza dealului unde sunt și două panouri informative. Privind spre deal se poate vedea zidul estic de fortificație. Drumul asfaltat continuă mai departe spre o a doua parcare, după cum vom afla privind în jos de pe deal. Și din această a doua parcare se poate urca dealul pe scări, dar de această dată se ajunge la zidul vestic.

După ce se plătește taxa de intrare se poate urca pe scări până la intrarea estică a fortăreaței. Scările urcă pe lângă stâncă, iar dimensiunile impunătoare ale acesteia te fac să te simți foarte mic.

Fiind primii vizitatori, am putut admira peisajul în liniște. Atât ruinele fortificației cât și malul stâncos al râului Cherni Lom.

Programul de vizitare al fortăreței este între 09:00 – 18:00, iar prețul unui bilet (la 29 mai 2021) este de 5 leva/persoană.

Ca timp de vizitare nouă ne-a luat aproape 2 ore, dar nu am vizitat tot pentru că… Ruxy.

Dacă doriți, vă puteți continua vizita cu orașul exterior: după ce ieșiți pe poarta zidului de vest și admirați turnul de vest pe exterior, treceți podul, ajungeți la o clădire verde ce pare a fi administrativă și vă continuați drumul prin partea dreaptă a acesteia. Pe partea stângă a clădirii respective ajungeți la scările ce coboară în cea de-a doua parcare de la baza dealului.

De asemenea, conform unui panou informativ, ar fi un traseu de vizitare pe malul râului, pe la baza stâncii pe care se află fortăreața, dar cum noi nu am fost nu pot să garantez pentru asta.

Pentru o vedere de ansamblu a întregii fortificații de la Cherven, vă invit să vizionați filmulețul de mai jos (sursa: https://www.facebook.com/FortressCherven/):